«Ziua națională a României. Cernăuți 2022/ Національний день Румунії 2022»

VIDEO -  https://www.youtube.com/watch?v=wN2aV0pRIzA

Aniversarea Zilei Naționale a României este celebrată și în 2022 în circumstanțe deosebite, care impun adaptarea, în continuare, a acțiunilor de diplomație publică la mijloacele de întâlnire și comunicare virtuale pentru a veni în întâmpinarea tuturor celor care doresc să sărbătorească acest moment important, simbol tradițional al unității și solidarității noastre naționale. Ministerul Afacerilor Externe dedică această secțiune marcării Zilei Naționale a României. Un spațiu virtual accesibil tuturor, care reflectă semnificația acestui moment istoric și contribuția diplomației române la evoluția statului român modern. Un loc în care sunt reflectate acțiunile realizate de misiunile diplomatice și consulare ale României pentru celebrarea Zilei Naționale și care oferă, cu sprijinul operatorilor culturali parteneri, ale căror inițiative reflectă spiritul creativ românesc, câteva imagini și repere ale spațiului cultural românesc contemporan. 

CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI
în Cernăuți

////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

FOTO si VIDEO de NICOLAE HAUCA  - https://www.youtube.com/watch?v=wN2aV0pRIzA //// Maria Andrieș · CU SFÂNTUL ANDREI NE-A VENIT ROMÂNIA LA CERNĂUȚI A venit Sfântul Andrei cu România la Cernăuți, în preajma celei mai frumoase sărbători de care i-a făcut parte Dumnezeu neamului românesc. Înainte de a-mi exprima prin cuvinte emoțiile ce ne copleșesc de fiecare dată când ne vibrează în suflet înălțător ”Deșteaptă-te române! și auzim de la autorități cuvinte de laudă pentru buna și prietena vecină România, mă întorc sentimental în istorie. Scăldată în lacrimi de sublimă bucurie a fost ziua de 1 decembrie 1918. Era zi de duminică, de odihnă şi reculegere duhovnicească pentru creștini şi de mare sărbătoare pentru tot neamul românesc, pornit într-un marș triumfal spre Cetatea de Scaun a lui Mihai Viteazul. Era prima zi de iarnă, neobișnuit de geroasă şi cu viscol cumplit, de parcă întreaga istorie a românilor, bântuită de furtuni nordice li se așternea drumeților în cale. Dar nimic nu mai putea să-i oprească. Sute de mii de români – din Bucovina, Basarabia şi toate colturile țării – s-au încins în Hora Mare la Alba Iulia și toți credeau fierbinte că trăiesc Ziua când li se hotăraște soarta pentru vecie. Avem la Cernăuți oaza noastră de românism, Consulatul General al României, care de la data inaugurării, 28 mai 1999, ne dăruiește bucuria acestei sărbători, Ziua Națională a României fiind marcată la Cernăuți odată cu deschiderea misiunii diplomatice române, care marchează un sfert de secol și 130 ani de la înființare. Anul trecut, respectând restricțiile impuse de pandemie, Consulul General, Irina Loredana Stănculescu, a avut ingenioasa idee să ne adune la Muzeul de arhitectură populară, la o frățească reuniune. S-au încins hore, s-a cântat și s-a dansat ca în timpurile cele mai bune. Acum trecem prin încercări extraordinar de grele. Nu e timpul pentru cântece și horele de altă dată în Ucraina. Însă nu se putea să nu ne strângem laolaltă în aceste zile sfinte pentru români, mai ales la Cernăuți, unde îl avem pe Eminescu, unde, chiar dacă tăceam, pietrele și morții din morminte ne strigă să nu uităm. La noi primul drum, la toate sărbătorile, e spre Eminescu. La statuia Poetului ne întâlnim frate cu frate, așa ca și la acest 30 noiembrie din preajma Zilei Naționale a României, când ne-am revăzut cu stareța Sf. Mănăstiri Voroneț, stavrofora Gabriela Platon, cu directorul Bibliotecii Universității ”Ștefan cel Mare” din Suceava, dr. Sanda-Maria Ardeleanu, cu parlamentarul Florin Pușcașu, bucureșteanul cu rădăcini bucovinene Dan Filimon și alți prieteni ai românilor cernăuțeni. În spiritul tradiției încetățenite de primii diplomați români la Cernăuți, drumul de flori s-a așternut și spre statuia lui Taras Secvențo, unde au fost aprinse lumânări în memoria eroilor care și-au jertfit viața pentru suveranitatea Ucrainei. Dramatismul zilelor de război și-a lăsat amprenta în derularea festivității ce a urmat la Palatul Național, care a început cu minutul de reculegere. O nuanță de tristețe s-a revărsat și din vocea Carolinei Jitaru, jurnalista și cântăreața în postură de moderatoare. Alături de echipa sa – consulii de carieră Laurențiu Ciocan, Nicolae Dan Constantin, referentul principal Florin Stan, gazda evenimentului, Excelența sa Irina Loredana Stănculescu, ne-a îmbrățișat cu căldura zâmbetului și cuvintelor de dragoste pentru comunitatea noastră și respect pentru poporul ucrainean. Cuvinte de gratitudine pentru România și poporul român i-au fost adresate în partea Administrației militare regionale, în persoana viceguvernatorului Aliona Atamaniuk, Consiliului regional – adjunctul președintelui Myhailo Pavliuk, primăriei or. Cernăuți – secretarul consiliului orășenesc Serhii Dobrjanski. Îndeosebi, s-au întipărit mulțumirile reprezentantului conducerii orașului, care a menționat că România acordă nu o mână, ci două mâini de ajutor. Cu propuneri de a dezvolta și consolida acest ajutor prin derulare de proiecte transfrontaliere comune a venit Cezar Grozavu, șeful Biroului regional pentru cooperare transfrontalieră Suceava. Consiliera dr. Sanda – Maria Ardeleanu a convenit deja cu șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică, Cristina Paladean în privința colaborării academice și ajutorului necesar studenților români de la universitatea cernăuțeană. O surpriză frumoasă i-a făcut dnei Irina-Loredana Stănculescu, pr. Ioan Ițco de la Câmpulung Moldovenesc, inițiatorul proiectului de popularizare a personalităților cu renume ”Din Boian la Vatra Dornei”. De asemenea, cu un cadou frumos s-a prezentat criticul literar Ștefan Hostiuc, care a consacrat Consulatului General un număr al revistei ”Mesager Bucovinean” Surprizele au continuat și din partea Consulului General, care a înmânat Diplome de Excelență pentru merite deosebite în promovarea spiritualității românești, a culturii, tradițiilor și limbii române în teritoriul arondat misiunii diplomatice. Printre primii au fost numiți secretarul de stat Gheorghe Florin Cârciu, Departamentul Românilor de Pretutindeni, și Radu Cosma, director la DPR, care acordă o amplă susținere comunității românilor din regiunea Cernăuți. De asemenea, Titlul de Excelență îl merită pe deplin sponsorul lucrărilor de restaurare a Palatului Național, dl Virgil Profeanu, angajat să sponsorizeze și restaurarea Casei lui Aron Pumnul. Printre laureații din acest an ne-am bucurat s-o vedem pe stareța Mănăstirii Voroneț, ctitorie a Marelui Ștefan, care-i ca o inimă a românimii, stavrofora Gabriela Platon. Din fruntașii comunității noastre s-au învrednicit cu noblețea titlului de excelență Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, avocații Liviu Rusu, Eugen Patraș și Iosif Cernușca, profesorul emerit, rapsodul Bucovinei, Nicolae Mintencu, gospodarul de la Oprișeni, Ilie Bezușco, jurnalista Carolina Jitaru, care s-a remarcat și ca laureată a Festivalului ”Crizantema de Aur”. Dar și mai mare bucurie le-a adus sărbătoarea, acum, la începutul lunii cadourilor, elevilor din școlile cu limba română de predare, învingători ai concursului de eseuri consacrate Patriei. M-am bucurat s-o revăd în echipă selectă a premiaților pe profesoara de română din Probotești, Tatiana Tutunaru, cu nepoțica Sofia, pe preotul Bisericii de la Horecea Urbană, părintele Pavel cu feciorașul, pe alți buni cunoscuți. Menționăm că cei tineri au fost favoriții sărbătorii, doamna Consul General având grijă să le pună în evidență talentele. Relevantă a fost expoziția de pictură a tinerilor maeștri ai penelului – Constantin Purici și Mihai Zaidel. N-a lipsit una din cele mai strălucitoare steluțe din constelația instrumentiștilor – naista Patricia Ivaneț, susținută de îndrumătorul ei, maestrul Nicolae Hacman. Ode graiului matern i-au cântat consacrații Gheorghe Posteucă și Dumitru Caulea, peste toate tronând vioara lui Nicolae Hacman. Stareța Gabriela cu monahia Teodora au dat glas colindelor, vestind Nașterea Mântuitorului. Li s-au alăturat părintele Vasile Covalciuc, protopopul de Storojineț și alte voci, Vestea Minunată cuprinzând orașul, înseninând înserarea cu speranțe și gânduri bune. (M.T.) /////////////////////////////////////////////////////////////// Liviu Rusu сейчас с Irina Stanculescu и Людмилой Русу. 23 мин. · Recepție oficială cu ocazia Zilei Naționale a României la Cernăuți, 30 noiembrie 2022 Mulțumim doamnei Irina Stanculescu, Consul general al României la Cernăuți, pentru Titlul de excelență acordat, mulțumim României pentru sprijinul permanent acordat comunității și Ucrainei! Офіційний прийом з нагоди Національного дня Румунії в м. Чернівці, 30 листопада 2022 Дякуємо пані Ірині-Лоредані Стенкулеску, Генеральному консулу Румунії в Чернівцях, за Почесну відзнаку, дякуємо Румунії за постійну підтримку громади і України! Fotografii de Nicolae Hauca Mykola Havka

MAI MULTE  FOTOGRAFII VEZI   AICI:

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.10220270034812593&type=3

 https://www.facebook.com/media/set/?set=a.10220272690198976&type=3

https://www.facebook.com/media/set?vanity=nicolae.hauca&set=a.10220273002966795

Lansare de film si carte la Societatea GOLGOTA CERNĂUȚI 2022

Mărturisesc supraviețuitorii foametei din 1946

https://www.youtube.com/watch?v=yvs6gDuBg6s

 

Lansare de film si carte la Societatea GOLGOTA CERNĂUȚI    2022  

https://www.facebook.com/nicolae.hauca/videos/482235077224153 

Maria Andries 3 мин. //// · CERCETĂM TRAGEDIILE TRECUTULUI, POPULARIZĂM ADEVĂRUL DESPRE SUFERINȚELE ROMÂNILOR DIN ACTUALA REGIUNE CERNĂUȚI /////////////

Așa a dat Dumnezeu, să ne strângem în ziua de 27 noiembrie, care este a nașterii lui Aron Pumnul și să vorbim despre patronii spirituali, despre oameni tari cu duhul, care prin rezistența lor în fața suferințelor ne dau putere să supraviețuim vitregiilor de astăzi. Două evenimente de viu interes pentru comunitatea românească din Cernăuți s-au derulat la Palatul Național, legate și de nașterea lui Aron Pumnul, unul din apostolii românismului în Bucovina. Ambele manifestări (anunțarea apariției a două cărți și lansarea unui film despre supraviețuitorii foametei) pornesc de la proiectul Societății ”Golgota” a Românilor din Ucraina, cu genericul ”Neamul nostru de martiri – colecția ”Cărțile Golgotei”, proiect realizat cu susținerea financiară a Guvernului României, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Mulțumim pentru susținerea activităților Societății ”Golgota” Consulatului General al României, ministrul plenipotențiar Nicolae Dan Constantin fiind prezent la ambele manifestări. E pentru prima dată când Societatea ”Golgota”, condusă de Vasile Rauț, a devenit beneficiarul unui asemenea proiect important pentru studierea evenimentelor tragice din trecut și popularizarea adevărului istoric despre suferințele românilor aflați sub ocupația sovietică. Menționăm că, de rând cu alte activități, Societatea ”Golgota” a românilor din Ucraina desfășoară în măsura propriilor posibilități și activitate editorială. Mărturiile adunate de la supraviețuitorii deportărilor staliniste, de la urmașii victimelor regimului totalitar comunist, articolele publicate în presa locală (ziare, reviste, almanahuri) sunt adunate în câteva cărți editate de fostul președinte al Golgotei, regretatul Octavian Bivolaru și de membrii actualei conduceri – Vasile Rauț, președinte, Maria Andrieș (Toacă), vicepreședinte. Împlinirea a 80 de ani de la deportările în masă a românilor din regiunea Cernăuți în Siberia și Kazahstan a fost marcată prin diverse activități de comemorare, printre care și un eveniment editorial – lansarea volumului ”Neamul nostru de martiri”, autor Maria Toacă. Cu acest volum Societatea a inițiat colecția Bibliotecii ”Golgota”, care include investigații și documentare pe teren, cercetări în arhive, materialele adunate urmând să completeze Cartea neagră a neamului. E foarte important ca aceste materiale să apară în pagini de carte, fapt care s-a împlinit prin editarea unui nou volum, ”Tragice despărțiri, cutremurătoare întâlniri”, despre catastrofala risipire a românilor nevoiți în primii ani de ocupație să-i părăsească vetrele natale. Toată istoria noastră, tot trecutul nostru, după cum spunea Eminescu, este ”un șir neîntrerupt de martiri”. Dacă noi nu vom lăsa scris adevărul generațiilor viitoare, tinerii nu vor cunoaște prin câte încercări au trecut cei de la care li se trag rădăcinile. Vedem astăzi că acest subiect dureros al refugiului revine în actualitate, suntem martorii unor drame cutremurătoare ale refugiaților din regiunile ucrainene unde au loc lupte crâncene. Reapar istorii de viață ce reflectă solidaritatea românilor față de oamenii năpăstuiți de război. Câteva milioane de ucraineni s-au refugiat în țările UE, dintre care sute de mii în România. Patria noastră istorică, România, s-a arătat disponibilă să-i primească pe cetățenii Ucrainei indiferent de naționalitate. Și conducătorii statului român au declarat în repetate rânduri că România primește și va primi refugiați din Ucraina. Însă pentru românii din ținutul Cernăuților e o rană încă vie refugiul din 1940-1941. Pe parcursul anilor de activitate jurnalistică am întâlnit oameni marcați pentru toată viața de tragismul unor despărțiri zguduitoare, care le-au distrus destinele, i-au lipsit de dragostea părintească și chiar i-au pus în pericolul morții. Culegând istorii dramatice ale refugiaților de astăzi, autoarea a realizat o analogie a refugiilor din 1940-1941, cu mărturii ce ne deschid ochii la adevăruri dure, imposibil de a fi înțelese, despre cutremurătoare întâmplări ale familiilor despărțite. Mulți copii români din nordul Bucovinei s-au născut, au crescut, au murit în Siberia din cauză că tăticii lor au fugit de urgia rusească în adâncul României. A doua carte lansată, conform proiectului, se profilează ca un mesaj dintr-o lume mistuită de suferințe, mărturii despre cum Eminescu ne menține ființa națională, dar mai ales cum versurile lui Eminescu le mângâiau durerile deportaților români în Siberia. Mesajul ”iubit și răstignit la Cernăuți” și-a găsit expresie în conținutul cărții intitulate ”Veșnic adăpost al ființei noastre”. Or, la Cernăuți, mai mult decât oriunde, apropierea de Eminescu îi face pe români mai puternici, mai rezistenți în fața încercărilor de moarte, el este de-a pururi revelația ce mângâie, apostolul şi vizionarul nu numai pentru deținuții şi martirii din trecut, ci şi pentru cei care îşi caută astăzi un reper sufletesc! Un domeniu important al activității Societății ”Golgota” îl constituie investigațiile pe teren, înregistrarea mărturiilor, care își găsesc oglindire în filme documentare de scurt metraj, realizate de președintele Societății, Vasile Rauț. În filmul ”Mărturisesc supraviețuitorii foametei”, demonstrat la Palatul Național, în cadrul aceluiași proiect, ne întâlnim cu oameni care au trecut prin foametea din 1946-1947. Deși erau la o vârstă fragedă, calvarul de atunci îi urmărește și astăzi. ”Nici să plângem nu aveam dreptul”, spune cu lacrimi în ochi un bărbat împovărat de ani. Urmează ca acest film, precum și cărțile de curând editate să fie lansate prin școli, la lecții deschise de istorie, la întâlnirile cu tânăra generație. Tinerii trebuie să știe că cine nu-și cunoaște trecutul, nu-și merită viitorul. (M.T.)

MAI  MULTE  FOTOGRAFII VEZI AICI: 

https://www.facebook.com/media/set?vanity=nicolae.hauca&set=a.10220254192336541

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 24/11/2022

 Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală,

accesați tastele Ctrl și (+) la mărire;

Ctrl și (–) la micșorare 

//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

Сomemorare a jertfelor foametei din 1947. Сernăuți 2022

 https://www.youtube.com/watch?v=vg9C1_aCn1s

 Gazeta de Herta "La Cernăuți, în sala de conferințe a SCLRB Mihai Eminescu, se desfășoară acțiunea de comemorare a jertfelor foametei organizate în anul 1947, organizată de Societatea "Golgota". ////////////////////////////////////////// Ilie Pintea сейчас в Cernăuți, Ucraina. 19 мин. ·//////////////////////////////////////////////////// Una dintre deplasările la Kiev m-a dus și la Memorialul dedicat victimelor foametei din 1933 și 1934, -Holodomor sau Marea Foamete, cum e cunoscut genocidul organizat de sovietici, în urma căruia cel puțin trei milioane de oameni au murit. În fața complexului se află un monument ce reprezintă o fetiță, și e doar atât de mare cât trebuie să fi fost copila imortalizată de artist, iar pe soclu erau câteva mere și resturi de lumânări. Cei de-acolo mi-au spus că niciodată nu lipsește nici lumina, nici mâncarea de pe monumentul celor care au murit, la propriu, de foame. Azi am participat la comemorarea celor care, cu 75 de ani în urmă, au murit de foame în regiunea Cernăuți, în Herța și în nordul Bucovinei. Aceeași poveste, repetată imediat după război, în 1946 și 1947: poporul sovietic avea nevoie de grânele de-aici, chiar dacă anii secetoși au împuținat recoltele, iar cine nu dădea cota la stat era dușman al poporului și făcea zece ani de pușcărie în Siberia. Peste 300.000 de oameni au murit, dar e posibil ca numărul lor să fie și mai mare. Povestea cineva azi de un localnic de-aici care trebuia să dea peste trei tone de grâu și n-a strâns decât o sută de kilograme. A ajuns dușman al poporului, a fost condamnat și-a murit în Siberia. Printre cei care au vorbit astăzi despre această tragedie s-a numărat și Ilie Grijincu-Popescu, pe care l-am cunoscut astă vară. El e unul dintre ”copiii foametei”, pentru că a fost deportat când avea patru ani împreună cu mama și cei nouă frați. Întâmplările prin care a trecut par scenariu de film, iar talentul cu care povestește Ilie te face să-l asculți cu gura căscată. A cerșit ca să trăiască, a învățat câteva cuvinte în rusește ca să-i înduplece pe ruși să-i dea ceva resturi, și a supraviețuit datorită credinței mamei sale. El a fost printre norocoși, dar am auzit mărturii despre părinți care și-au mâncat copiii, despre cimitire păzite ca să nu fie dezgropați și mâncați cei morți și despre grozăvii care par desprinse din filmele horror. Vorbim despre toate astea pentru că, așa cum zicea cineva de-acolo, istoria nu trebuie să se repete, iar contextul în care se află Ucraina acum face și mai importantă comemorarea celor care au murit atunci. La Cernăuți a nins, e frig și înnorat. Pe strada pe care stau e curent electric și profit de asta cât pot să îmi editez materialele. Veștile de la Kiev, de la Bakmut sau de la Herson nu-s încurajatoare. Am pe masă un măr mare, așa de galben că parcă luminează, și mă gândesc la monumentul cu fetița, la cei care, chiar pe locurile prin care umblu eu acum, au murit în chinurile foamei. Până la urmă, încă nu e chiar atât de rău, deși e departe de a fi bine. Și da, Ucraina rezistă. ///////////////////////////////////////////// https://www.facebook.com/bucpress/posts/pfbid0iF5fLSjUqQCwApZwmhxFPucEF7rn3uwKkb7XDw9RvMg898q1k5jVHaY5ct6XLCXAl Comunitatea românească din regiunea Cernăuți comemorează jertfele foametei din anii 1946-1947. Acțiunea organizată de Societatea "Golgota" a început cu un minut de reculegere în memoria jertfelor foametei, apoi au vizionat un film documentar despre drama românilor din Basarabia și Bucovina, care au cunoscut gustul amar al acelor vremuri. La sediul Palatului Național al Românilor s-au adunat reprezentanți ai comunității românești, Consulatului General al României la Cernăuți, martori ai foametei din anii 1946-1947...

2 публикаций · 9 объектов · 

1 соавтор

 · 

Это видят: Доступно всем

Вы подписаны

Вид «Сетка»

Вид «Лента»

4Pro Bucovina Cernăuți, Василе Рауц и ещё 2

Комментарии: 1

Нравится

Комментировать

Поделиться

VEŞTI DIN NORDUL BUCOVINEI, BASARABIEI și ȚINUTUL HERȚEI / Ziare noi de limba română din 17/11/2022

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală,

accesați tastele Ctrl și (+) la mărire;

Ctrl și (–) la micșorare

 /////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////