Ascultă Online Radio Cernăuți

25 sept. 2021

UN FRUMOS VIS AL ROMÂNILOR DIN CERNĂUȚI DEVINE REALITATE 25 09 2021

La 77 de ani de când puterea sovietică a dat jos inscripţia în limba română de pe Palatul Naţional din Cernăuţi, aceasta fost pusă acum la loc de cinste

Adevărul istoric a triumfat la Cernăuţi. La 77 de ani de când puterea sovietică a dat jos inscripţia în limba română de pe Palatul Naţional din centrul oraşului, aceasta fost pusă acum la loc de cinste. Este un gest firesc ce ne reaminteşte şi mai mult de perioada în care Cernăuţiul era parte a României Mari.

Comunitatea română din Cernăuţi trăieşte în aceste zile un moment istoric. După aproape de 2 ani, timp în care conducerea Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" a întreprins nenumărate demersuri către oficialităţi, pe cladirea fostului Palat Naţional a fost reinstalată inscripţia istorică.

VITALIE ZÂGREA reporter TVR MOLDOVA: „Arhitectura orasului Cernauti mai pastreaza si azi amprentele din perioada austriaca, romaneasca, soviectica, ucraineana. Inscriptiile de  pe cladirile vechi din Cernauti au disparut demult, azi, autoritatile le permit societatilor nationale culturale sa reinstaleze inscriptiile de altadata pe casele lor natională”.

Palatul Naţional din Piaţa Centrală a oraşului a fost construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea, ca să slujească guvernatorului Bucovinei. Clădirea a fost apoi transformată în hotel. Perioada de glorie a edificiului începe în 1900, când devine sediul Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina.

 EUGEN PATRAŞ vicepreşedintele Centrului Cultural Român Eudoxiu Hurmuzaki, Cernăuţi: „Aici si-au avut sediu si alte societati, inclusiv societatea Junimea, Armonia, toate societatile romanesti care au fost dupa 1900. A fost un focar al cuturii romanesti”.

Clădirea are o mare importanţo spirituală pentru comunitatea românilor din zona Cernăuţi. În perioada României Mari, palatul national a fost vizitat de regi, politicieni sau oameni de cultură.

Odată cu instaurarea regimului totalitar comunist în oraş, Palatul a fost naţionalizat, iar inscripţia în limba română de pe frontispiciu a fost dată jos.

 DRAGOŞ OLARU istoric şi arhivist, Cernăuţi: „A fost pus pe aceasta cladire pana in 1940 cand au venit sovieticii  si l-au scos. A fost repus 1941 – 1944, iar in 44 a disparut. S-a infaptuit un adevar istoric”.

Conducerea Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" speră că odată cu reinstalarea inscripţiei istorice, centrul Cernauţiului să-şi recapete gloria de altădată.

EUGEN PATRAŞ vicepreşedinte, Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzaki, Cernăuţi. „Sa ne amintim de timpurile trecute cand aici era un focar al culturii romanesti, anume in Palatul National al romanilor din Bucovina”.http://tvrmoldova.md/ro/actualitate/la-77-de-ani-de-cand-puterea-sovietica-a-dat-jos-inscriptia-in-limba-romana-de-pe-palatul-national-din-cernauti-aceasta-fost-pusa-acum-la-loc-de-cinste?fbclid=IwAR0SVf9ygsHDqeZtQhQDcy_hJefM7mB5jghZjYeoiz0W-bBTlSUCTEFpv6A


Nu cred că există în Cernăuți un loc mai plin de istorie românească decât Palatul Național din Piața Centrală a orașului. Deși clădirea a fost construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, ca să slujească guvernatorului Bucovinei, apoi transformată în hotel („Weiss”), ea își scrie adevărata și cea mai strălucită pagină a sa începând cu anul 1900, când devine sediul Societății pentru Cultura și Leteratura Română în Bucovina. Până atunci imobilul cunoscut de către români mai mult prin oaspeții celebri ai hotelului „Weiss” și ai renumitului restaurant pe care îl deținea. Aici a cântat nu o dată marele muzician și violonist Grigore Vindereu, la unele din concertele sale participând și tânărul student, Ciprian Porumbescu. De nenumărate ori în acest hotel s-a oprit și Titu Maiorescu, fiind implicat într-un proces cu moșiile mănăstirești din Bucovina. Deosebit de concludentă în acest sens este însemnarea din jurnalul lui din 10/22 iunie 1876: „Timp ca de vis la Cernăuți, în călătorie, petrecut 12 ore, de la 3 dimineața până la 3 după prânz, în frumoasa cameră mare cu balcon (Nr. 3) a otelului Weiss”.
Spre sfârșitul sec. XIX Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina își avea sediul în Siebenbürgerstrasse (azi str. Principală, 81). Casa fiind mică și veche nu mai satisfăcea necesitățile tot mai mari ale Societății, conducerea ei hotărește să-și construiască un nou sediu pentru care începe să adune bani atât prin cotizații, cât și prin subscripții publice. Exact în acest moment apare posibilitatea de a cumpăra hotelul „Weiss”, în condiții destul de avantajose, de la Banca Funciară din Cernăuți, prin valorificarea de către aceasta din urmă a unei ipoteci. S-a ținut cont, desigur, și de amplasarea favorabilă a clădirii, chiar în centrul orașului, lângă primărie, fapt ce adăuga un sens mult mai profund întregii afaceri. Astfel, în 1900 clădirea hotelului „Weiss” devine propritatea Societății, iar prin amplasarea aici și a celorlalte societăți culturale românești din Cernăuți („Junimea”, „România ortodoxă”, „Armonia”, „Moldova” (mai târziu „Dacia”), ea se transformă în Casa Națională a Românilor, iar pe frontispiciu se va scrie „Palatul Național”. De la această dată și până în 1944 (cu întreruperea dintre 28 iunie 1940 și 5 iulie 1941) toată mișcarea românească bucovineană va fi strâns legată de Palatul Național. Devenise în scurt timp un obicei ca oaspeții mai însemnați ai Cernăuțiului, fie străini, fie conaționali, să viziteze în primul rând Casa Națională a Românilor, exprimându-și astfel omagiul și respectul față de națiunea autohtonă a provinciei Bucovina. Să dăm, la întâmplare, un șir de nume ale personalităților care i-au trecut pragul de-a lungul anilor: Regii României, Ferdinand, Carol al II-lea, Mihai I, întreaga familie regală, scritorii M. Sadoveanu, Cincinat Pavelescu, Ionel Teodoreanu, Octavian Goga, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, actorii Petre Liciu, Aristizza Romanescu, Cezar Belcot, Constantin Tănase, dirijorul și interpretul George Enescu, aviatorul Aurel Vlaicu, istoricul Vasile Pârvan și atâțea alții. În 1909, după ce Nicolae Iorga a ținut o conferință în sala Teatrului orășenesc, va fi adus pe brațe de către studenții români în Palatul Național.
Odată cu instaurarea regimului totalitar comunist în oraș, Palatul Național va fi naționalizat și dat ca sediu Judecătoriei regionale, iar inscripția de pe frontispiciu a fost dată jos. Actualmente în acest imobil se află Curtea de Apel, iar Societății „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți revenindu-i sub formă de comodat câteva camere la parter, în partea stângă a clădirii.
Astăzi, 25 septembrie, în jurul orelor 12.00, când trompetistul de pe turnul primăriei anunța urbea despre scurgerea neîncetată a timpului, pe clădirea fostului Palat Național se așezau la locul lor ultimele litere din inscripția istorică de cândva. Pe ochii celor câțiva conaționali, prezenți la acest eveniment, am văzut lacrimi de bucurie și satisfacție că în sfârșit adevărul istoric a triumfat. N-a fost chiar ușor, deși era firesc ca aceste litere să revină demult la locul lor. Știm prea bine că aici la Cernăuți s-a vorbit mult prea mult, în scop propagandistic, despre multiculturalismul bucovinenean, dar spre regretul nostru, s-a făcut mult prea puțin ca el să existe de-adevăratelea.
Mulțumirile noastre ar trebui să le îndreptăm în primul rând conducerii Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, Eugen Patraș și Vasile Tărâțeanu, care au întreprins toate demersurile necesare către oficialități timp de aproape 2 ani, pentru a reinstala inscripția istorică legal la locul său firesc. Recunoștința noastră se îndreaptă și către doamna Elena Pușcova, (ex) șefă a secției Patrimoniu cultural din cadrul municipalității și Ilie Suceavan, specialist în domeniu. Mulțumirile noastre se îndreaptă, nu în ultimul rând, și către inimosul bucovinean Dan Filimon, din Moldovița Sucevei, care a asigurat suportul financiar.
Nouă, celor mulți, ne rămâne o singură datorie: să contribuim cu ce putem fiecare ca aceste cuvinte, Palatul Național, să fie pline de sens în aceast așezământ. Ușa lui să fie mereu deschisă, încăperea lui să fie mereu plină de lume, de vorbă românească, de fapte întru prosperarera națiunii noastre. Nu numai la sărbători, nu numai la ceremonii oficioase, dar mai ales între ele, zi de zi, mereu și consecvent. Fără surle și trâmbițe. Să trâmbițeze numai trompetistul din turnul primăriei. Chiar azi mi s-a părut că interpretarea lui a fost mai deosebită, melodia lui părea că vrea să transmită orășenilor nu numai despre trecerea timpului, dar și despre bucuria românilor că și-au văzut împlinit un mic vis.
O recentă inițiativă a guvernatorului Serhii Osaciuk de a propune municipalității cernăuțene restituirea către comunitatea evreiască a Casei Naționale Evreiești este pe cât se poate de lăudabilă. Numai că, ar fi în spiritul toleranței bucovinene de altădată ca această propunere să cuprindă toate casele naționale care au aparținut anterior comunităților etnice din Bucovina, atât în perioada Austriei, cât și în perioada României. Dacă s-a putut în capitalismul de altădată, de ce nu s-ar putea și în democrația de azi? În caz contrar, ar fi o continuare a politicii sovietice.
Dincolo de toate acestea, evenimentul de azi ne-a adus multă bucurie și optimism.

Am fost și eu printre martorii prezenți la realizarea acestui vis frumos al românilor din Cernăuți.Am trăit emoții deosebite de la prima literă instalată pe fațada clădirii și până la ultima... N-a durat chiar atât de mult, cam 150 de minute, timp suficient să se blocheze macaraua cu muncitori la o înălțime de aproape 20 de metri, cu ultimele 8 litere în coșul macaralei, să apară și reprezentanții poliției naționale, pentru a pune câteva bețe în roate, (cum fără amestecul lor să se realizeze un vis al românilor din nordul Bucovinei...).
Într-un final a fost fixată pe fațadă și ultima literă. Muncitorii au coborât, macaraua a plecat, iar trecătorii au început să fotografieze noua inscripție apărută recent pe frontispiciul clădirii din preajma primăriei orașului Cernăuți...
TVR Moldova, TVR 3 și TVR Internațional - Nu ratați ocazia sa urmăriți în această seară Telejurnalul de la ora 18:00.
După 77 de ani de când sovieticii au dat jos de pe fațada Palatului Național al Românilor din Piața Centrală a orașului Cernăuți inscripția "Palatul Național", autoritățile cernăuțene abia acum le-a permis românilor din nordul Bucovinei să reinstaleze pe Casa lor națională inscripția "PALATUL NAȚIONAL".
"Palatul Național" nu aparține întru totul comunității românești din regiunea Cernăuți, doar jumătate din sălile de la parter aparțin în prezent Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina Mihai Eminescu, cealaltă jumătate de parter și etajele 1 și 2 aparțin în continuare Curții judiciare de apel Cernăuți. Vor avea, oare, curajul autoritățile locale să retrocedeze întregul Palat Național comunității românești din nordul Bucovinei, e greu de spus?!
Acest vis al românilor din regiunea Cernăuți de a restabili pe fațada Fostului Palat Național inscripția din trecut "PALATUL NAȚIONAL" s-a realizat după mai multe intervenții și solicitări din partea membrilor Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuți. ( acad. Vasile Tărâțeanu, avocat - Eugen Pătraș ). Realizarea proiectului din punct de vedere financiar a fost posibilă grație eforturilor depuse de inimosul bucovinean Dan Filimon (Filimon Dan ) din București.
Mai multe detalii despre evenimentul istoric de la Cernăuți în reportajul reporterilor TVR Moldova, în această seară, la ora 18:00 în Telejurnalul zilei...

/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
În Piaţa Centrală din Cernăuţi a apărut încă o inscripţie românească
Cernăuţiul este un oraş al „caselor naţionale”. După aceste centre ale culturilor naţionale se poate constata care sunt etniile conlocuitoare din Ţara Fagilor. Cea mai veche societate culturală, fondată la Cernăuţi în 1862, este Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. Ea a fost prima care s-a străduit să aibă casa sa naţională. După ce au fost adunate mijloacele băneşti necesare, Societatea a cumpărat edificiul din centrul oraşului, care găzduia hotelul „Weis”, cu restaurant la parter. Evenimentul a avut loc în anul 1897, sau, după alte surse, în 1899. Cronica vremii mai indică o dată – 1904. Atunci, în acest edificiu, numit şi „Palatul Naţional”, Societatea „Junimea” şi-a marcat jubileul de 25 de ani de la fondare. În incinta Palatului Naţional activau mai toate societăţile româneşti şi redacţiile publicaţiilor româneşti din ţinut, precum şi o bibliotecă bogată.
Apoi la Cernăuţi, la începutul veacului XX, au apărut una după alta casele naţionale: Ucraineană (1899-1900), Poloneză (1905), Evreiască (1908) şi Germană (1908-1910).
În anul 1989 a fost fondată Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”, care în 1993 a fost înregistrată ca succesoare a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. Ei i s-a repartizat o parte din parterul fostului Palat Naţional.
La 25 septembrie 2021 pe frontispiciul edificiului au fost montate literele denumirii atât de dragi şi scumpe românilor din ţinut – „Palatul Naţional”. Însă, pentru ca în edificiul însemnat cu aceste litere să revină spiritul şi elanul românesc de atunci, când el a intrat în posesia Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, mai trebuie încă multe de realizat.
Foto Doru Ropceanu
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com
Нравится
Комментировать
Поделиться

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu