Revista presei nordbucovinene de limba română din 26/04/2013

DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ (ALEGE SUB COLŢUL DIN DREAPTA JOS AL IMAGINII ACCESTATE (!!!) MĂRIMEA ORIGINALULUI = "ОРИГИНАЛ"):  «MONITORUL DE HLIBOCA din 26,04,2013.»

COMUNICAT DE PRESĂ AL FORUMULUI INTERNAŢIONAL AL JURNALIŞTILOR ROMÂNI

Cluj-Napoca, str. Ady Endre, nr 16, ap.7 cp. 400064; tel mobil: 0040/ 744 928792 mail: jurnalistiromani@yahoo.com www. jurnalistiromani.ro



        Recent, Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR) a protestat împotriva deciziei de închidere a Redacţiei în limba română de la Radio Ucraina Internaţional, considerând acest fapt un act de limitare a libertăţii de expresie şi de alterare a drepturilor fundamentale privind minorităţile naţionale. Azi, constatăm că autorităţile de la Kiev – Viktor Ianukovici, preşedintele Ucrainei, Mikola Azarov, prim-ministru, parlamentari a Radei Supreme a Ucrainei – au luat act de solicitările formulate în protestul FIJR şi au dat asigurări că deciziile privind reorganizarea Companiei Naţionale de Radiodifuziune nu va afecta activitatea jurnaliştilor de la redacţia în limba română a postului de radio Ucraina Internaţional.

           Referitor la promisiunile angajate de către oficialii ucraineni, FIJR avertizează că nerespectarea acestora obligă reprezentanţii organizaţiei să continue procesul de informare a tuturor instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale semnificative cu privire la încălcarea normelor care reglementează principiile europene ale libertăţii de expresie şi a drepturilor minorităţilor naţionale. Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, organizaţie care apără şi promovează libertatea de expresie a minorităţilor naţionale, reiterează din nou ideea potrivit căreia argumentele de ordin financiar şi administrativ nu pot constitui o justificare pentru încălcarea dreptului la informare a unei minorităţi naţionale.
          Adresăm şi Guvernului României rugămintea să foloseasca toate mijloacele politice şi diplomatice pentru a continua demersurile de susţinere a jurnaliştilor români din zonă şi de a se asigura că promisiunile oficialilor din Ucraina, referitoare la funcţionarea redacţiei în limba romănă de la Radio Ucraina Internaţional, vor fi respectate.

 FORUMUL INTERNAŢIONAL AL JURNALIŞTILOR ROMÂNI

„Gheorghe MIHALCEAN – Omul, Redactorul, Ziaristul”

La 23 aprilie 2013 în incinta redacţiei ziarului „Zorile Bucovinei” (or. Cernăuţi, str. Kobyleanska, 5, et. III) a avut loc o manifestare comemorativă sub genericul: „Gheorghe MIHALCEAN – Omul, Redactorul, Ziaristul”, consacrată aniversării a 75-a a naşterii fostului redactor-şef al „Zorilor Bucovinei”, organizată de redacţia publicaţiei date şi de Societatea Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi. Au fost prezenţi foşti colegi de studii şi de muncă, foşti studenţi, mulţi din cei care l-au cunoscut.

În fotografiile şi secvențele  video realizate de Nicolae Hauca de mai   jos  va  oferim  un  reportaj de la  această  manifestare.

Mircea Motrici comemorat la Cernăuţi

           Talentatul jurnalist, scriitor și om de suflet Mircea Motrici ar fi împlinit 60 de primăveri

         Duminică, 21 aprilie, în localul redacției ziarului regional ”Zorile Bucovinei”, (str. Kobyleanska, 5) din          m. Cernăuţi , Ucraina, a avuta loc o acțiune de comemorare a lui Mircea Motrici și lansarea ultimului volum RECUPERĂRI, care-i poartă semnătura.  ********************
Organizatorii manifestării – Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți, redacția ziarului ”Zorile Bucovinei”, Societatea Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, Asociația Culturală ”Mircea Motrici” și Biblioteca Județeană a Bucovinei ”I.G. Sbiera” din Suceava i-a avut ca oaspeţi la această întâlnire pe toți acei care l-au cunoscut pe talentatul jurnalist, scriitor și om de suflet Mircea Motrici, unde și-au dat mâna amintirile despre el și slovele scrise sau rostite de cel care ar fi împlinit 60 de primăveri.

      În fotografiile şi secvențele  video realizate de Nicolae Hauca de mai   jos  va  oferim  un  reportaj de la  această  manifestare.

****************** *************************************************************************************************  ********************** ************************   *********************************************************************************
 **************************

*************************************************************************************************  ******************************************************************* **** 

   ************************************* *********************
   *****************************************************************************  ******************************************************************************                                 *************************************************************************************************                            *******************************************************************************

Revista presei nordbucovinene de limba română din 19/04/2013

DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ (ALEGE SUB COLŢUL DIN DREAPTA JOS AL IMAGINII ACCESTATE (!!!) MĂRIMEA ORIGINALULUI = "ОРИГИНАЛ"): «CUVANTUL ADEVĂRULUI din 19,04,2013»

În atenția instituțiilor diplomatice române acreditate în Ucraina.

Către Ambasada României de la Kiev Către Consulatul General al României de la Cernăuți
 Excelențele Voastre!
Noi, românii din Ucraina, ascultători fideli ai postului de radio ”Ucraina-Internațional”, redacția emisiuni în limba română, suntem foarte îngrijorați în legătură cu propunerea domnului Taras AVRAHOV, director general al Companiei Naționale de radiodifuziune a Ucrainei înaintată Comitetului de stat pentru televiziune și radiodifuziune al Ucrainei de a desființa Redacția Emisiuni în Limba Română a postului de Radio ”Ucraina-Internațional”, în cadrul procesului de eficientizare a activității Companiei menționate și de reducere a cheltuielilor. Nu înțelegem un lucru, de ce anume redacția emisiunilor în limba română trebuie să fie închisă, de ce anume nouă, celor aproape jumătate de milion de români din Ucraina ni se ia acest drept de a avea emisiuni radiofonice în limba noastră maternă?

 Cel mai recent raport prezentat de Ucraina asupra respectării Convenției Cadru pentru protecția Minorităților Naționale datează din 7 mai 2009. În acest raport la pagina 88, Guvernul de la Kiev a inclus emisiunile în limba română ale postului de radio ”Ucraina-Internațional” printre emisiunile de radio în limbile minorităților naționale. Deci, atunci erau binevenite aceste emisiuni în limba română pentru a demonstra Europei că în Ucraina se respectă toate drepturile minorităților naționale, însă acum, după ce valul ”dărilor de seamă” a rămas în trecut, statul ucrainean, renunță să mai sprijine existența acestei redacții în limba română, care la 1 iunie 2013 va sărbători 45 de ani de existență.

 Aceste emisiuni în limba română realizate de redacția postului de radio ”Ucraina-Internațional” sunt ascultate de sute și mii de ucraineni și români, stabiliți cu traiul în diferite țări ale lumii, care sunt interesați de informații actuale și corecte despre situația reală din viața social-politică, economică și culturală a Ucrainei, despre relațiile frumoase pe care le are țara noastră cu statele vecine, inclusiv cu România, Republica Moldova, despre noi, românii din toate zonele Ucrainei, (din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia), precum și despre ucrainenii din România, Republica Moldova și din alte țări ale lumii. De altfel, este singurul post național de radio care transmite emisiuni în limba română și poate fi recepționat în toată Ucraina și peste hotarele ei prin rețeaua internet, unde medii și pe satelitul Astra 4A.

 Noi, ascultătorii emisiunilor în limba română ale postului de radio ”Ucraina-Internațional” alături de jurnaliștii români din șase țări ale lumii – Ucraina, România, Republica Moldova, Serbia, Ungaria și Italia, (membri ai Forumului Internațional al Jurnaliștilor Români), condamnăm ferm simpla ideie a directorului general al Companiei naționale de radiodifuziune a Ucrainei de a suspenda activitatea redacției românești de la radio ”Ucraina-Internațional”. În această situaţie, Ucraina simulează respectarea valorilor şi obligaţiilor europene asumate. Motivele financiare și procesul de ”optimizare” nu constituie o justificare pentru această iniţiativă de limitare a drepturilor fundamentale ale minorităţilor naţionale. Excelența Voastră! Vă rugăm să interveniți și să ne ajutați să salvăm această redacție și aceste emisiuni dedicate nouă, românilor.


 Dacă e posibil, adresați-vă Președintelui Ucrainei, guvernului ucrainean, Ministerului de Externe, anunțați toate instituţiile şi organizaţiile internaţionale semnificative în legătură cu încălcarea normelor în Ucraina, care reglementează principiile europene ale libertăţii de expresie.

Cu mult respect, ascultătorii postului de radio ”Ucraina-Internațional”: O. Olaru, F.Plantus, V. Timirovska, E. Vântu-Tărâțeanu, D. Saftencu, G. Vâsoțchi, M. Timiș, I. Popescu, L. Bostan, S. Șagan, V. Andronic, G. Țugui, O. Dugan, M. Gâza, I. Sidac din orașul Cernăuți, V. Lupu, E. Ceahlău, E. Mandalac, C. Prisacaru, D. Aruști, E. Pupăză, S. Scripcaru, O. Stoica, M. Lungu, C. Lungu, D. Airinei, L. Posteucă, D. Ignat, V. Maluș, S. Iacoban, N. Timofti, E. Gherman, E. Soponaru, M. Aștefanoaie, F. Gheorghițanu, D. Costrov, E. Zâgrea, L. Bompa, I. Roșca, E. Caraușu din raionul Herța,

 M. Bilețcaia, G. Alerguș, M. Opaiț, V. Bicer, M. Plevan, L. Morar-Dușceac, V. Țâțâu, A. Tarâța, V. Marcu, I. Popescu, Z. Dușceac, M. Sucevan, L. Moroz, G. Frătăucean, M. Penteleiciuc, V. Gherman, M. Spataru, N. Mintencu, T. Niculaevici, V. Zaharciuc, D. Pojoga, D. Bejenaru, M. Zaeț, V. Golovaci, N. Paulenco, I. Gorda din raionul Hliboca,

 M. Tomniuc, M. Popescu, E. Schipor, M. Iliuț, M. Pânzari, E. Caraș, M. Gherman, S. Marișciuc, G. Mitric, L. Loghin din raionul Storojineț,

E. Basaraba, A. Niscoromnaia, T. Rotar, D. Mosoriuc, T. Rurac, M. Buzdugan, R. Savca, A. Bureac, L. Rusnac, V. Balta, E. Parpauț, M. Sauciuc, L. Rotaru, S. Petrovici-Rusu, D. Ciupac, V. Bordian ș.a. din raionul Noua-Suliță, regiunea Cernăuți.

Revista presei nordbucovinene de limba română din 12/04/2013

DACĂ ACCESAŢI IMAGINILE DE MAI JOS PUTEŢI CITI ZIARUL IN MĂRIME NATURALĂ: «MONITORUL DE HLIBOCA din 12/04/2013.»

VĂ INVITĂM LA BIBLIOTECA DE CARTE ROMÂNEASCĂ

Al IV-lea congres anual al Forumului Internaţioanal al Jurnaliştilor Români.Donji Milanovac, Serbia, 5-7 aprilie 2013.

Evenimentul a fost organizat de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, cu sprijinul Institutului Cultural Român, al Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi al Consiliului Judeţean Cluj.

************************************************************************

SURSA: http://www.youtube.com/user/TimocPress?feature=watch

************************************************************************

Lucrările au fost deschise de preşedintele Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români, Romeo Couţi şi de Duşan Prvulovic, directorul trustului de presă Timoc Press din Nord-Estul Serbiei, care au salutat numărul mare de jurnalişti de limbă română din proximitatea României.

Primul ministru al României Victor Ponta a ţinut să transmită participanţilor, prin consilierul său Corneliu Vişoianu, un mesaj în care felicită Forumul şi reiterează sprijinul Guvernului faţă de comunităţile române din afara graniţelor. “Felicit Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, organizaţie care se adresează celor aproximativ 1000 de jurnalişti ce activează în mass media de limba română din afara graniţelor, pentru perseverenţa şi energia cu care a promovat identitatea acestei categorii profesionale. Faptul că astăzi se desfăşoară cel de-al IV-lea Congres al Forumului demonstrează că organizaţia reprezintă credibil interesele profesionale ale jurnaliştilor de limba română din statele unde există comunităţi româneşti importante, în principal Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, dar şi Spania, Italia şi Statele Unite ale Americii”, a arătat premierul Victor Ponta.

Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, a subliniat în mesajul de salut strategia statului român privind respectarea drepturior românilor care trăiesc în afara graniţelor ţării. „Avem ca priorităţi susţinerea şi apărarea drepturilor legitime ale românilor, oriunde s-ar afla ei; Apărarea identităţii naţionale româneşti; integrarea românilor în comunitatea în care au ales să trăiască; crearea şi consolidarea unei punţi de legătură cu familiile din ţară; Promovarea imaginii şi intereselor României”, a afirmat ministrul delegat. Acesta a mai ţinut să arate destul de ferm că „trebuie să ne batem pentru ca spiritul european de respectare a drepturilor minorităţilor să se afirme pretutindeni unde trăiesc români”.

La rîndul său, preşedintele Institutului Cultural Român, Andrei Marga a vorbit despre rolul presei, precizând că nu există nici democraţie şi nici cultură trainică fără presă liberă. Andrei Marga a declarat în deschiderea lucrărilor congresului că România trebuie să aibă în vedere deschiderea unor institute culturale în afara graniţelor, deşi aceste eforturi pot fi destul de costisitoare. „Un institul cultural în exterior poate costa până la un milion de euro pe an, dar cu toate acestea propunerile noastre sunt dintre cele mai variate şi generoase. La Belgrad, Kiev, Bejing, Atena (sau Salonic), Cairo şi chiar Seul, putem deschide filiale ale ICR”, a precizat Marga.

Secretarul de stat Stejărel Olaru, şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a arătat că este important ca românii din afara graniţelor să se poată manifesta în limba maternă. “Noi ca Departament ce are în responsabilitate viața și activitatea românilor de pretutindeni ne bazăm pe informațiile furnizate din teren, e foarte importantă activitatea jurnaliștilor astfel. Activitatea dumneavoastră e vitală pentru noi, astfel ne sesizăm și ne implicăm. Misiunea acestui departament nu se poate desfășura fără ajutorul dumneavoastră. Vă mulțumim și continuați ceea ce faceţi”, a menţionat Olaru în discursul său la deschiderea lucrărilor.

În premieră, Congresul Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR), a inclus o secţiune de comunicări pe teme legate de dreptul la educaţie, jurnalism şi conservarea culturii şi identităţii comunităţilor de români din ţările învecinate României. Din lucrările prezentate la secţiunea de comunicări a reieşit că principalele probleme cu care se confruntă jurnaliştii de limba română sunt legate de limitarea dreptului de exprimare şi ostilitatea autorităţilor.

Reprezentanţii românilor din Serbia s-au plîns de faptul că autorităţile statului practică o politică dublă faţă de comunitatea românească. Astfel, în timp ce românii din Voivodina se bucură de libertăţile conferite minorităţilor naţionale, celor din Timoc le sunt refuzate drepturile fundamentale. Chiar dacă s-a anunţat că, începând din 4 aprilie, se derulează un proiect pilot de predare a limbii române în câteva şcoli din Timoc, jurnaliştii reclamă că demersul este departe de a satisface nevoile de natură culturală ale celei mai numeroase comunităţi de români din Serbia.

În Ucraina principala problemă rămîne îngrădirea accesului minorităţii române la canalele publice de radio şi televiziune în vederea promovării culturii şi identităţii naţionale. Jurnaliştii români din Ucraina au semnalat că reprezentanţii postului de radio Ucraina Internaţional iau în calcul ca în această vară să desfiinţeze redacţia în limba română pe motive financiare. În acest context, FIJR a făcut un apel la conducerea radioului să stopeze acest demers, arătând că un astfel de motiv nu constituie o justificare pentru această iniţiativă de limitare a drepturilor fundamentale ale minorităţilor naţionale

În acelaşi timp, acuză atitudinea de delăsare şi complicitate a reprezentanţilor presei din Republica Moldova faţă de principiile europene legate de presa şi identitatea naţională.

Reamintim că Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români îşi propune ca principal obiectiv exportul modelului românesc în privinţa accesului la canalele media publice (radio şi televiziune), în vederea promovării şi conservarea culturii şi identităţii minorităţilor.

La acest Congres, în cadrul unei sesiuni de lucru au fost identificate posibile soluţii pentru problemele cu care se confruntă presa românească din afara graniţelor, dar şi pentru problemele cu care se confruntă comunităţilor româneşti din Valea Timocului. A fost adusă în discuţie posibilitatea înfiinţării unei televiziuni pe internet pentru românii de pretutindeni cu surse de finanţare din din programe transfrontaliere.

„Facem un apel ca Ministerul de Externe, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni să se implice pentru protejarea şi aplicarea standardelor europene legate de libertatea presei”, a subliniat preşedintele FIJR, Romeo Couti.

Membrii Forumului au decis organizarea celei de-a cincea ediţii a Congresului în localitatea Ismail (alternativă Odessa). Persoana desemnată pentru a asigura organizarea şi conducerea congresului este Vasile Tărâţeanu, jurnalist din Cernăuţi. 

SURSA: http://www.jurnalistiromani.ro/

FOTOGRAFII DE  AUREL  VASILE  SI   NICOLAE HAUCA.

******************************************************************************* Descarcă toate fotografiile de aici: https://picasaweb.google.com/117910556505622716012/AlIVLeaCongresAnualAlForumuluiInternationalAlJurnalistilorRomani?authkey=Gv1sRgCNO7gKifzrGp2QE ******************************************************************************** ŞI DE AICI: https://picasaweb.google.com/117910556505622716012/2CongresulForumuluiInternatioanalAlJurnalistilorRomaniDonjiMilanovacSerbia57Apr20 *************************************************************************** ******************************************************************************

1 Aprilie - Ziua Naţională de Cinstire a Victimelor Masacrelor, Deportărilor, Foametei si Represiunilor Sovietice din Bucovina de Nord, Ţinutul Herţei şi Basarabia.

Pe 1 aprilie 1941, la Fântâna Albă, au fost masacraţi românii bucovineni care încercau să treacă graniţa în România. Referitor la numărul celor implicaţi, acestea sunt, conform prof.dr. Mihai Aurelian Căruntu de la Muzeul Bucovinei, "dintr-un document al Serviciului Special de Informaţii, depistat de mine la Arhivelor Naţionale din Bucureşti, unde sunt menţionaţi 200 de morţi şi 500 de răniţi. La aceştia trebuie adăugate sutele de persoane care au fost condamnate şi deportate în urma evenimentelor menţionate". Omagiu martirilor de la Fântâna Albă! Marcel Gaftoneanu.
1 aprilie 2013. Fântâna Albă,reg.Cernăuţi, Ucraina.  În fotografiile şi secvenţele video de mai jos va oferim un reportaj de comemorarea  victimelor nevinovate din 1 aprilie 1941.
 
***************************
Descarcă toate fotografiile de aici: https://picasaweb.google.com/117910556505622716012/1Aprilie2013LaFantanaAlba ************************************************** **************************************************

  ***************************** ************************************************** ******************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************** ********************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************* *****************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************

 *********************************************************************************

******************************************************************************

 

******************************************************************************