FOTOCLUB ARAD EXPUNE LA CERNĂUȚI

După cum s-a anunțat in mass-media Asociaţia Artiştilor Fotografi din România-Oradea şi Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi - Ucraina au organizat în ziua de 21.06.2012 la ora 18:00 vernisajul expoziţiei de fotografie artistică "Lumea in alb negru" a autorilor-artiștii fotografi de la FOTOCLUB ARAD din m. ARAD, România în Galeria „Euro Foto Art” din Cernăuţi, Piaţa Centrală, nr. 9. , expozitie, care va fi deschisă în perioada 21.06.- 21.07.2012. Intrarea este liberă! În imaginile video şi foto de mai jos vă oferim un reportaj de la acest vernisaj. ACCESÂND IMAGINILE DE MAI JOS, SE POT DESCĂRCA TOATE FOTOGRAFIILE DE AICI: https://picasaweb.google.com/117910556505622716012/0_ARAD_MIC

HOMO CZERNOVICIENSIS

Історична фотовиставка Homo czernoviciensis, створена за матеріалами однойменного фотоальбому, відкрилась 20 червня 2012 р. об 11.00 та прикрашає стіни внутрішнього дворика чернівецької Ратуші. На основі історичних світлин міста та численних фотографій з родинних фотоальбомів чернівчан ця експозиція створює неймовірний емоційний калейдоскоп вражень про минуле ХХ ст. нашого міста, демонструє історію Чернівців через призму приватних фотографій його мешканців. Оглянути цю надзвичайно цікаву експозицію зможе кожен бажаючий. Виставка працюватиме щодня з 9 до 18 години, вхід вільний.

Prof. Maria Opaiţ: Străinătate – lacrimă amară

Este greu să privești în ochii unui copil care duce dorul celor mai scumpe ființe – părinților. Este foarte actuală această temă și trebuie să ne punem mai des întrebarea «Oare ce face copilul meu? Oare banii câștigați cu sudoare înlocuiesc dragostea mea de părinte?» Nici o rețea telefonică, nici acea jucărie de preț, nici acei bani folosiți pentru bunurile materiale nu înlocuiesc acea mângâiere de mamă, nu înlocuiesc acel cuvânt de alinare în moment de durere și greutate, nu înlocuiesc acea înbrățișare care o doresc copilașii atât de mult. Străinătatea aduce poate bunătăți materiale, dar niciodată bunătăți spirituale și duhovnicești. E greu să răscolești o inimă întristată de copil, dar privirea lui îl trădează. Sunt pedagog și foarte mulți din elevii mei au părinți plecați peste hotarele țării cărora le duc dorul. Simt în privirea lor o durere, care îmi face inima să plângă de jale, simt durerea din sufletul lor și am încercat să redau sentimente în câteva versuri: Străinătate, tu, amară, Întoarce mamele în ţară Întoarcele pe-aripă de cocor Căci multe inimi se topesc de dor. Străinătate, fără mângâiere Veninul speranţei îl transformă-n miere, Nu lăsa copii îndureraţi Lipsiţi de mamă, tată şi de fraţi. Străinătate, armă răpitoare, De ce atâtea inimioare-s goale? De ce răpeşti micuţilor copilăria Şi o duci în vânt ca păpădia. Cel mai dureros este când la orele de literatură adesea este atinsă tema "dragostei pentru mamă", și vezi cum câteva perechi de ochișori își pleacă privirea. Cum?.. Cum poate un copil să scrie despre mama sa, când el chiar de micuț nu i-a văzut privirea, nu i-a auzit glasul și dacă l-a auzit, numai prin unda telefonică, nu i-a simțit mângâierea. Adesea auzi "Mama mea e cea mai – cea mai scumpă!", dar glasul copilașului e mai moale, mai moale și apoi se face aproape neauzit. Și încă odată să ne punem întrebarea "Cum?.." O corespondenta de la Maria Opaiţ, Profesoară la şcoala №2 Iordăneşti, Raionul Hliboca, Ucraina

CONTRABANDISTUL EMINESCU

Puţini ştiu că Eminescu nu a luptat numai cu pana şi cuvântul pentru idealurile naţionale, ci a făcut-o şi prin fapte, chiar dintre cele care i-au cerut un curaj deosebit şi l-au expus la riscul arestării pentru contrabandă şi atentat la siguranţa imperiului. Iată cum s-au desfăşurat lucrurile! In 1875 se împlineau 100 de ani de la anexarea Bucovinei printr-un rapt abil şi realizat prin corupţie. Descrierea modalităţilor de înfăptuire a răpirii există consemnată în corespondeţa dintre internunţiul austriac la Constantinopole, Franz Maria von Thugut şi cancelarul imperial al Mariei Tereza, Wentzel Anton Kaunitz Reitberg. In aceste scrisori cei doi comunică despre paşii strategici pe care-i făceau pentru stabilirea unui culoar de trecere între Pocuţia (devenită proprietate austriacă) şi restul imperiului, ce avea să se numească Bucovina. Din aceste documente reies actele de corupţie prin care au fost atraşi atât înalţi funcţionari ai Rusiei (feldmareşalul Rumianţev, căruia i s-a oferit o tabacheră de aur cu briliante şi 5000 de galbeni austrieci) cât şi mai mulţi demnitari turci printre care şi Reis Effendi, care a cerut special şi a primit un pumnal de aur cu teaca aurită cu briliante şi smaralde, având încrustat în ele un orologiu. Prin aceste maşinaţiuni culoarul de trecere s-a lărgit până la a cuprinde întregul ţinut al Bucovinei. Aşadar Bucovina a fost vândută pe o tabachieră şi un pumnal! Tot din această corespondenţă reiese lupta cumplită a domnului Moldovei, Grigore Ghica Voevod care a încercat pe toate căile şi cu toate mijloacele să-şi apere ţara nelăsându-se corupt spre a acepta tăcerea, ceea ce i-a atras în final suprimarea prin asasinare. Toate aceste scrisori care arată ce s-a petrecut în 1775 au fost adunate într-o broşură editată în 1875 intitulată „Răpirea Bucovinei după documente autentice”, redactată de Ion Slavici şi prefaţată de Mihail Kogâlniceanu după documentele din colecţia lui Hurmuzachi privitoare la istoria românilor. Eminescu, stabilit atunci la Iaşi, trece clandestin în Bucovina având ascunse în bagajele sale mai multe sute de exemplare ale acestei broşuri riscând să fie prins şi pedepsit cumplit. Trăgând la prietenul său Stefanelli în Cernăuţi şi beneficiind de ajutorul lui, el trimite broşurile prin poştă persoanelor oficiale, oaspeţilor străini şi organizatorilor „serbării seculare” pe care o pregătiseră austriecii la aniversarea unui veac de la anexarea Bucovinei. Deşi circulaţia broşurii a fost interzisă, deşi s-au făcut puternice proteste diplomatice, nimic n-a mai putut împiedica răspândirea cărţii prin lumea europeană (fuseseră mulţi oaspeţi străini la Cernăuţi!) care a aflat din surse documentare autentice despre ticăloşia prin care s-a produs decapitarea Moldovei. Eminescu nu s-a mulţumit cu atât, ci a publicat în ţară articole prin care glorifică vitejia şi rectitudinea morală a lui Grigore Ghica Voevod, pe care-l aşează în rândul marilor personalităţi ale lumii, alături de Ludovic al XIV-lea, Frederic al II-lea, Petru cel Mare, Ecaterina a II-a etc. Iată formulate chiar de către poet în articolul intitulat Grigore Ghica voevod şi apărut în Curierul de Iaşi, nr.109 din 1876, argumentele care susţin aceste aprecieri: „E drept că pentru crearea unui om mare trebuieşte conlucrarea a doi factori, unul este acela al împrejurărilor, al doilea este caracterul şi inteligenţa persoanei istorice. Această a doua condiţie Grigore Ghica Voevod a îndeplinit-o cu desăvârşire. Urmărind cu înţelepciune şi cumpătare binele şi integritatea patriei sale le-au menţinut cu rară energie personală pân-la cea din urmă clipă a vieţii sale. Ambasadorul austriac ce era în acea vreme la Constantinopole s-a văzut silit a încredinţa pe cancelarul Kaunitz că orice tranzacţie ar face cu acest voevod, concesiile sale vor fi numai aparente căci acest caracter nu cedează şi nu se pleacă. El va urmări întotdeauna întregirea patriei sale fie prin război fie prin diplomaţie, de aceea trebuie înlăturat cu orice preţ. Trebuia dar nimicit acest om a cărui tărie de caracter ameninţa pe răpitorul patriei sale, trebuia asasinat în taină fără zgomot.” Si pentru a sublinia soarta tragică a unui mare domn patriot care a luptat eroic cu toate forţele uriaşe ce ameninţau integritatea ţării sale, Eminescu continuă: „Şi aşa s-au urmat în comuna Iaşi (...) acolo s-a întâmplat această faptă a întunericului, acea mişelie demnă de diplomaţia veacului trecut, acea neruşinată pălmuire a slăbiciunii şi dezbinării poporului românesc. Intr-adevăr ce ruşine mai mare putea să ni se întâmple? După ce (...) ni se luase vatra strămăşească, începătura domniei neamului moldovenesc (...) se asasinează prin influenţa morală a Austriei domnul care au îndrăznit a protesta contra neruşinatei răpiri.” Ca o concluzie ce rămâne veşnic valabilă în istoria noastră, Eminescu conchide cu amarnică durere şi sfâşiere lăuntrică, una dintre multele care l-au afectat profund şi i-au provocat rând pe rând sfârşitul prematur al vieţii pe care-l comemorăm mereu la mijlocul îndoliat al lui iunie, doliu care înmănunchiază în el toate durerile neamului trăite adânc de către omul deplin al culturii româneşti. Iată aceste cuvinte aforistice care pot fi înscrise pe frontispiciul istoriei noastre perpetui: „Popor românesc, mari învăţături îţi dă ţie această întâmplare! Dacă fii tăi ar fi fost uniţi totdeauna atunci şi pământul tău strămoşesc rămânea unul şi nedespărţit. Dar veacuri de dezbinare neîntreruptă te-au dus la slăbiciune, te-au dus să-ţi vezi ruşinea cu ochii!” Nu putem şti, desigur, dacă tot mai insistentele afirmaţii despre suprimarea deliberată a lui Eminescu din motive de ordin politic sunt întemeiate, deşi probele material-istorice şi raţionamentele logice sunt tot mai pregnanate. Am dori din suflet să nu fie nimic adevărat şi toţi cei ce susţin această variantă să fie nişte ficţionari fabulatori bolnavi de scenarită. Dar, privind din perspectiva actuală şi din cea conturată prin acumularea atâtor informaţii şi concluzii de-a lungul zecilor de ani de când mă aflu în proximitatea universului eminescian, a propriei experienţe existenţiale, nu pot să nu acord atenţie ideii că, în fond, ceea ce a contat a fost mai întâi de toate, pasiunea adevărului absolut care l-a stăpânit tiranic („adevărul e stăpânul nostru, nu noi stăpânim adevărul”) şi care l-a determinat să intre automat în slujba cauzelor drepte şi, mai ales, în apărarea interesului general naţional pe care, vai, în toate timpurile (dar mai ales azi!) se găsesc greu oameni care să-l apere în dauna sau înaintea interesului personal. De aceea, indiferent care va fi fost cauza concretă a sfârşitului său, e tot mai învederat că Eminescu a murit „pătimind pentru dreptate” cum spune Biblia si cum spunea el însuşi despre domnitorul Grigore Ghica pe care nu întâmplător l-a adus în prim planul atenţiei. Un astfel de om al idealului cum a fost el nu se putea potrivi cu atât de complicatele socoteli şi aranjamente ale vieţii sociale şi politice reale, aceea care s-a bazat mereu pe compromisuri şi chiar trădări. De aceea, acum în miezul lui iunie, nu comemorăm doar, idilic şi graţios, trecerea în eternitate a unui poet, fie el şi de geniu - chiar dacă tot acum se adună laolaltă o samă de poeţi sub steagul său - ci mult mai mult de atât: aşa cum spunea Iorga, cel ce atât de devreme i-a recunoscut consubstanţial statura şi complexitatea personalităţii: „Eminescu e om mare al naţiei, ceea ce este poate mai mult decât un poet genial”(1911) Lucia OLARU NENATI

Emisiunea "Studioul de seară" de la Compania de stat de teleradiodifuziune “BUCOVINA” din Cernăuți, Ucraina, din 18.06.2012.

Gazda studioului Leonid Parpauţ, redactor–sef al redacției emisiunilor în limba română de la Compania de stat de teleradiodifuziune “BUCOVINA” din Cernauti, Ucraina, i-a avut în calitate de oaspeţi pe scriitorii Ilie T. Zegrea, Mircea Lutic, Vasile Tariteanu şi Semion Gociu. Urmează un fragment din coloana sonoră a aceastei emisiuni şi câteva imagini preluate de pe ecranul TV. DESCARCĂ TOATE FOTOGRAFIILE DE AICI: https://picasaweb.google.com/117910556505622716012/StudioulDeSearaLaTVDinCernauti

Dezvelirea unui monument la Hliboca

În ziua de 17 iunie 2012 Societatea regională «GOLGOTA» din regiunea Cernăuți, Ucraina, în frunte cu neobositul Ilie Popescu a dezvelit în centrul raional administrativ Hliboca un monument în memoria românilor asasinați de către grănicerii sovietici la 1 aprilie 1941 la Fântâna Alba, unii dintre ei fiind înmormântați aici. În imaginile foto si video de mai jos vă oferim un reportaj de la această manifestare. 1 2 3 4 5 6 7 8 ************************************************************************************** DESCARCĂ TOATE FOTOGRAFIILE DE AICI: https://picasaweb.google.com/117910556505622716012/SfntireaUneiCruciLaHliboca# https://picasaweb.google.com/117910556505622716012/SfntireaUneiCruciLaHliboca#

ЧЕРНIВЦI / CERNĂUŢI

Festivalul - concurs Internaţional de folclor românesc “ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”

DRAGI COMPATRIOŢI! Vă invităm la etapa finală, Spectacolul de Gală a laureaţilor şi Recitalul oaspeţilor ediţiei a VIII-a a Festivalului - concurs Internaţional de folclor românesc “ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, organizat de Centrul Bucovinean de Artă pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale româneşti organizat în parteneriat cu Asociația Culturala pro Basarabia si Bucovina, cu sprijinul Ministerului Culturii ți Patrimoniului național al României și primăriei Cernăuţi. Festivalul va avea loc în zilele de 30 iunie – 1 iulie 2012 în Sala de spectacole a Centrului regional pentru educație estetică „Tineretul Bucovinei”, Cernăuţi, str. Cervonoarmiiska 5. Din progam: 30 iunie 12.00 Parada fanfarelor și portului popular. (Primăria Cernăuți) Deschiderea festivă a Festivalului. (Palatul „Tineretul Bucovinei”) Etapa finală secţiunile: solişti vocali şi solişti instrumentişti. 1 iulie 10.00 Etapa finală secţiunea formaţii folclorice.(Palatul „Tineretul Bucovinei”) 13.00 SPECTACOLUL De GALĂ şi Recitalul oaspeţilor Festivalului-concurs internaţional de folclor românesc “ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”. Intrarea liberă.

Eminescu - ultimul romantic. Reportaj de la manifestările din Cernăuţi.

La 15 iunie 1889, Luceafărul se stingea pe pământ, ca să se aprindă pentru totdeauna pe cerul neamului românesc. Avea 39 de ani. Astăzi,15/06/2012, se împlinesc 123 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu.În imaginile de mai jos va propunem un reportaj de la manifestarile de azi din Cernăuţi. Descarcă toate fotografiile de aici: https://picasaweb.google.com/117910556505622716012/EminescuUltimulRomanticReportajDeLaManifestarileDinCernauti

Параджанов / Paradjanov

У Чернівцях відкрили фотовиставку, присвячену творчості Параджанова Експозиція мандруватиме містами України та закордону Сьогодні, 14 червня, в Чернівецькому обласному художньому музеї відкрили фотовиставку Юрія Гармаша під назвою "Сергій Параджанов. Дотик", повідомляють у секторі інформації та зв’язків з громадськістю Чернівецької міської ради. Експозиція мандруватиме містами України та закордону. До Чернівців вона прибула одразу зі столиці, де була представлена в Національному Університеті ім. Т. Г.Шевченка та в Києво-Могилянській Академії. Організатори фотовиставки: Юрій Гармаш (Україна), Вілісіо Рохас Аріас (Коста-Ріка), Володимир Піка (Україна), Олексій Тарзієв-Царуков (Франція), куратор проекту – Владислав Таранюк. Фотороботи, представлені на виставці, окреслюють загальну картину творчого життя Сергія Параджанова та його спільної роботи з різними режисерами та акторами.

Paradżanov.Dotyk.

Limba română - patria mea, ţărancă română - demnitatea mea

*** Forumul Internațional al Jurnaliștilor Români *** Concursul "Proiect România" *** Eseu pe tema:*** Limba română - patria mea, ţărancă română - demnitatea mea *** Participantă: Maria Opaiț, profesoară de limba și literatura română școala №2 Iordănești *************** Adresa de domiciliu: satul Carapciu raionul Hliboca regiunea Cernăuți str.Verhnea,10 Ucraina Index poștal: 60420 Tel.mobil +380966557958 *************************************************************************************** Precum pomul are un singur loc, așa și omul are o singură patrie și o singură limbă. Adevărata dragoste de patrie este de neconceput fără dragostea pentru limba ei. Limba română s-a născut odată cu poporul român , se dezvoltă odată cu acest popor și dacă va muri, va muri tot odată cu acest popor. Iar noi suntem acei ce trăim prin limba maternă și ne mândrim cu ea. Limba cu care pășesc alături încă din copilărie este limba română. În această limbă au vorbit strămoșii mei,această limbă au folosit-o poeții români în scrierea operelor sale pline de farmec și mister și tot în acestă limbă învăț «micii mei îngerași» să-și exprime dragostea pentru mamă, pentru neam și patrie. Limba română e viitorul nostru, liniștea și mângâierea noastră. Ea este copilăria noastră, dulcele cântec de leagăn. De mici copii ne-am aflat între români, am crescut din rădăcinile acestui neam românesc . Pentru noi, limba este o colină domolă și o vrajă de codru des , ea este balada sufletului nostru.Precum izvorul răsare și crește din pământ, astfel și sufletul nostru blând izvorăște din limba maternă.Suntem acei ce trăim prin limba maternă,și ne mândrim de ea. Pentru ca să păstrăm acestă limbă frumoasă și să ne mândrim cu ea , trebuie să păstrăm tot ce-i al nostru, al românilor:obiceiurile vechi și noi, cântecele populare, cuvintele înțelepte ale bătânilor, folclorul, pământul străbunilor, codrii milenari, crângurile cu păsări călătoare ce ne mângâie auzul cu trilul lor superb și acest picioruș de plai – colț de rai numit Bucovina. Greșește foarte mult acela care a crescut între români și nu recunoaște limba sa. Cel ce nu recunoaște limba , nu-și recunoaște nici gliasa și nici munca celor ce au plăsmuit această limbă. Această limbă este hrana sufletului nostru.Ea este un izvor nesecat, un glas ce luminează din adâncuri. După cerul înstelat cad stele și vor cădea veșnic stele ostenite, dar steaua limbii românești va arde pururi și ca români suntem îndatorați să cinstim această comoară a neamului și dacă o vom păstra, ea va lumina veșnic ca și steaua lui Eminescu – Luceafărul. Limba română este trăinicia noastră de milenii. Strămoșii noștri și-au apărat cu cinste țara,dar nu le-au fost niciodată rușine că sunt români. Ei au fost întotdeauna mândri de numele de român și românul de la țară român a rămas. După cum a spus Lucian Blaga " veșnicia s-a născut la sat". Întemeietorul acelei veșnicii este țăranul român care muncește cu cinste zi și noapte pentru a dobândi bucățica de pâine. Țăranul român a fost și a rămas singura realitate permanentă și nealterabilă. Suntem țărani care vorbim românește și numai pentru că suntem neam pașnic de țărani ne păstrăm ființa și pământul. Când au fost marele urgii, oamenii bogați, posedanți de toate felurile, erau gata de plecare. Ei părăseau orașele și castelurile unde locuiau, erau siguri căci cu arul lor, în alte țări, în alte orașe și în alte castele vor putea continua viața ușoară de belșug. Ei plecau, lăsau pământurile natale și căutau locuri unde era pace și liniște, dar țăranul nostru nu pleca nici de voie și nici de nevoie. El n-avea unde să-și mute sărăcia, pentru că dacă pleca din locurile unde s-a născut se simțea ca un arbore scos din rădăcină. De aceea țăranul e pretutindeni păstrătorul efectiv al teritoriului național. Pentru țăranul nostru pământul este o ființă vie, față de care nutrește un sentiment straniu de adorație și de teamă. El se simte zămislit și născut din acest pământ ca o plantă fermecată care nu se poate mișca pe veci. Așa este țăranul român – unde s-a născut acolo dorește să moară. Pentru el locul natal este locul bucuriilor și al durerilor, al suferințelor și necazurilor. Orișicât n-ar fi acest locușor de strivit, de batjocorit, el este pământul natal de unde ne-am luat zborul în viață. Pământul nostru are un glas pe care țăranul îl aude și-l înțelege. E «sfânt pământul ispititor» care ne-a modelat trupul și sufletul, care prin soarele , apele , munții și șesurile lui ne-a dăruit toate calitățile și defectele cu care ne prezentăm azi în lume. Pământul acesta parcă nici nu poate produce decât numai români. Cu cât se înmulțeau suferințele și treceau vremurile, țăranul român s-a îndărătnicit în răbdare. Dragostea lui de pământ s-a întărit și mai tare. În trecutul nostru n-avem nici un război de cucerire, ci numai de apărare. Au trăit mai mult în sate, la umbra evenimentelor făcătoare de istorie. Țăranul de la sat e baza tuturor evenimentelor petrecute în istorie. Cu credință și-a apărat pământul natal pe care s-a născut. Dar la rândul ei, țara nouă , pentru care țăranul român a jerfit și a sângerat cel mai mult, trebuie să-i înlesnească și lui soarta mai bună ce i se cuvine. Nu prin fraze și hârtii scrise, nici prin pomeni și făgăduieli deșarte, ci printr-o educație nouă care să-i asigure muncă rodnică și trai omenesc. Și mai ales, și mai presus de toate, dăruindu-i ceea ce râvnește de multe veacuri fără încetare și în zadar:lumină și dreptate. Suntem și vom fi întotdeauna neam de țărani și prin urmare destinul nostru ca neam și ca stat și ca putere culturală, atârnă de cantitatea de aur curat ce se află în sufletul țăranului. Dar mai atârnă în aceeași măsură și de felul cum va fi utilizat și transformat acest aur în valori eterne.

Vă invităm la expoziţia de fotografie artistică "Lumea în alb negru"”/ Выставка художественной фотографии «Чёрно-белый мир».

Asociaţia Artiştilor Fotografi din România-Oradea şi Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi - Ucraina vă invită la expoziţia de fotografie artistică "Lumea in alb negru"” Autori - artiștii fotografi de la FOTOCLUB ARAD, m. ARAD, România. Locaţie: Galeria „Euro Foto Art”, Cernăuţi, Piaţa Centrală, nr. 9 Vă aşteptăm între 21.06.- 21.07.2012. Vernisajul expoziţiei: 21.06.2012, ora 18:00 ************************************************ Ассоциация фотохудожников Румынии (AAFR) и Черновицкое Областное Общество румынской культуры «Михай Еминеску» приглашают Вас на выставку художественной фотографии «Чёрно-белый мир» c 21.06 - по 21.07.2012. Авторы – фотохудожники из ФОТОКЛУБА АРАД, г. Арад, Румыния. Место проведения: Галерея "Евро Photo Art» Черновцы, Центральная площадь, 9. Открытие выставки : 21.06.2012, 18:00 +38-050-6274156 +38-066-2133856 ***************************************************************************************************** PREZENTARE FOTO CLUB ARAD În oraşul nostru încă de prin 1895 s-au făcut unele încercări de înfiinţare a unui club foto, dar acestea au eşuat pe rând. Anul 1906 este anul apariţiei primului club foto în Arad. Acesta îşi dobândeşte personalitatea juridică la 30.11.1907, iar în 1913 membrii clubului stabilesc un Regulament de ordine interioară. În perioada primului război mondial activitatea foto stagnează, dar din 1921 cei 80 de membrii ai clubului închiriază un apartament în Palatul Ortutay, str, Cicio Pop, et. IV. Acolo aveau o sală mare de şedinţă, un laborator foto, studio, o bibliotecă de specialitate cu sală de lectură. După cel de-al doilea război mondial până prin anii `60 activitatea foto în Arad a avut mai multe urcuşuri şi coborâşuri, s-au făcut mai multe încercări de refacere a unui club foto în oraşul nostru. Sfârşitul anului 1968 a reprezentat un nou început pentru arta fotografică în Arad , când un grup de fotografi printre care şi dl. Kelen Ferenc au înfiinţat Foto Club Arad . Până în anul 2001 , preşedinţi ai Foto Club Arad au fost Kelen Ferenc şi Jireghie Virgil, secretari fiind : Voştinar Petru, Frangopol Cristian şi Ardelean Aron. În perioada 1972-1985 Janto Adalbert a ocupat funcţia de organizator. De-a lungul anilor Foto Club Arad a organizat nenumărate saloane colective şi personale . „Ars fotografica” a fost organizată în luna decembrie a fiecărui an începând cu anul 1981 şi este o tradiţie a clubului nostru .Cea mai importantă ediţie a fost cea din 1998 care a avut o participare internaţională : Belgia ,Canada , Cehia , Danemarca , Franţa , Germania , Israel , Italia , Moldova , România , S.U.A. Atunci s-au acordat numeroase premii şi diplome. În 2009 am reînceput organizarea Salonului Naţional de Fotografie “Ars Fotografica” la care am avut onoarea să primim imagini de la 51 de autori din 19 oraşe. Continuarea a fost în anul 2011, dar şi în acest an. O altă serie de expoziţii, prin anii `80, a mai fost şi „Omul si motocicleta” . Au mai existat nouă ediţii a unei bienale „Natura”, ultima chiar în 2012. La ultimele ediţii am colaborat cu Clubul de turism montan „Condor Club Arad”. Alte legături mai avem şi cu clubul de turism montan „Veniţi cu noi !” Arad, Asociaţia Speologică “Speowest” Arad, Parcul Natural “Lunca Mureşului”. Din 2001 până în prezent ne străduim să continuăm tradiţia clubului aducând expoziţii foto în Arad , organizând totodată expoziţii colective şi personale. În 2001 am adus , prin relaţiile noastre cu clubul „Nufărul” din Oradea, condus de dl. Toth Ştefan (în prezent preşedintele A.A.F.R.), două expoziţii din străinătate : Fotogrup „Belgrano” Buenos Aires-Argentina şi Fotoclub „Ochiul magic” Chişinău-Moldova . Tot prin aceeaşi „filieră” am mai organizat în martie 2003 o expoziţie a unor fotografi din China la redacţia ziarului „Observator” . Alte colaborări au fost şi vor continua cu alte cluburi foto: Fotoclub „Mihai Dan Cîlinescu” Craiova, Clubul Fotografilor Iaşi, Fotoclub „Nufărul” Oradea, dar şi cu prietenii noştri de la Fotoclubul „Pozitiv” din Cernăuţi , Ucraina care , până în preyent au avut vernisate trei saloane de artă fotografică în Arad. Foto Clubul din Arad a mai avut de-a lungul anilor şi câteva schimburi de expoziţii cu colegi fotografi din Ungaria : Gyula, Bekescsaba, Oroshaza, Szentes. Astfel de schimburi le-am reînceput în 2005 împreună cu Atelierul Foto Marvany din Bekescsaba, relaţie care s-a concretizat şi dezvoltat cu schimburi de expoziţii şi workshp-uri foto în fiecare an până acum. Cu Oroshaza am deschis o altă colaborare : am avut schimburi de expoziţii, iar o parte dintre membrii noştri au apărut în două albume editate prin amabilitatea dlui. Gonda Geza, în urma unor proiecte finanţate de Uniunea Europeană. În colaborările noastre cu Ungaria am fost sprijiniţi în mod activ de Primăria Arad. Totodată membrii clubului nostru au trimis multe fotografii , pe bază de invitaţii , la nenumărate saloane de artă fotografică din ţară şi din străinătate, de unde au cules multe premii şi aprecieri . În decembrie 2006 am aniversat 100 de ani de la înfiinţarea primului club foto în Arad, am editat un album foto şi am fost sprijiniţi financiar de autoritaţile locale. Alte finanţări de proiecte au venit de la Primăria Arad şi Consiliul Judeţean Arad. Din 2004 dl. prof.dr. Hugel Peter, directorul Muzeului Arad , ne-a pus la dispoziţie ,pentru saloanele foto ale clubului, sala Clio, o sală modernă aflată în centrul oraşului Arad. Foto Club Arad a organizat , din 2001 până în prezent , peste 60 expoziţii foto, iar membrii noştri au participat la peste 60 saloane foto în ţară şi străinătate. În prezent clubul nostru are 62 de membri, dintre care, 7 sunt profesionişti în domeniul audiovizualului, 7 sunt membrii AAFR, iar 36 au absolvit cel puţin un curs foto. Începând din 2007 asociaţia noastră organizează un curs autorizat de perfecţionare în artă fotografică, iar din 2010 avem nu cerc foto gratuit pentru elevi. În 2008 am reuşit să edităm un nou album şi să vernisăm o expoziţie cu ocazia aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Foto Club Arad . Începând cu anul 2009 am organizat, împreună cu Centrul Cultural Judeţean Arad şi Consiliul Judeţean Arad, patru ediţii ale Salonului Internaţional de Fotografie Turistică « AR-TUR ». La 02.11.2008 au avut loc alegeri la clubul nostru care, din 2005, este asociaţie. Cei aleşi sunt: Boran Octavian Mircea – preşedinte,Gomboş Wilhelm Doru – prim vicepreşedinte , Budiu Gheorghe – vicepreşedinte , Todor Daniela (din 2010 Rely Tarniceri) – secretar, Sarkozi Ramona – casier , Rusu Dan – cenzor. În 23.12.2008 am semnat un protocol cu Asociaţia Artiştilor Fotografi din România, iar de anul trecut şedinţele , dar şi alte activităţi ale clubului sunt găzduite de Casa de Cultură a Sindicatelor Arad.**** BORAN OCTAVIAN MIRCEA PREŞEDINTE FOTO CLUB ARAD CONTACT: FOTO CLUB ARAD, PO BOX 1-184, 310510, ARAD, ROMÂNIA (STR. FĂT FRUMOS, BL. A2, SC. B, AP. 19) TF. 0744863266 E-MAIL: MIRCEABORAN@YAHOO.COM WWW.FOTOCLUBARAD.RO ************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************************** LISTĂ CU MEMBRII DE ONOARE AI FOTO CLUB ARAD 1. ARDELEAN ARON – secretar al Foto Clubului Arad între 1986-2000/Foto Club Arad secretary between 1986-2000 2. KELEN FERENC – preşedinte de onoare al Foto Club Arad între 2001-2006/Foto Club Arad Honour President between 2001-2006 3. TOTH ŞTEFAN – preşedintele Fotoclubului „Nufărul” Oradea şi preşedinte AAFR/Oradea „Water lily” Fotoclub president and AAFR president 4. TAHA ABED EL-KADER 5. FOTOCLUB „OCHIUL MAGIC” CHIŞINĂU – REPUBLICA MOLDOVA/”Magic eye” Fotoclub from Chişinău - Moldavia 6. ATELIER FOTO „MARVANY” BEKESCSABA – UNGARIA/Photo workshop „Marvany” from Bekescsaba- Hungary 7. CANCIU MARCEL KANDIAN 8. BOTEZ MIHAI 9. BOGNAR LEVENTE – Viceprimar Arad 10. HUGEL PETER – Director Muzeul Judeţean Arad 11. JIREGHIE VIRGIL 12. BARLABAS FREDERIC 13. ROTARU FILIP

UN BOTEZ IN FAMILIA NICOLA DIN CERNĂUŢI.

DESCARCĂ TOATE FOTOGRAFIILE DE AICI: https://picasaweb.google.com/117910556505622716012/UNBOTEZINFAMILIANICOLADinCERNAUTI https://picasaweb.google.com/lh/sredir?uname=117910556505622716012&target=ALBUM&id=5752728208005200273&authkey=Gv1sRgCOSIzoXUgKixLA&feat=email

„Proiect România” - concurs de eseuri pentru românii de pretutindeni

Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR) organizează un concurs de eseuri cu tema „Proiect România”. Nu vrem să ne pierdem în limite, detalii, sau regulamente stufoase, ci dorim ca participanţii să arate că au imaginaţie şi să ne trimită materiale originale cu o gamă variată de abordări despre situaţia românilor din interiorul, dar şi din afara graniţelor. Concursul este adresat tinerilor până în 35 de ani. Participanţii pot trimite materialele lor din România sau din orice comunitate românească de peste hotare. Cei care doresc să se înscrie sunt rugaţi să trimită pentru concurs un singur material. Articolele trebuie să conţină peste 2.000 de semne. Participanţii pot face o descriere a satului românesc, pot face eseuri despre situaţia românilor din zonele istorice ale României şi nu numai, pot aborda subiecte de actualitate privind comunităţile de români. Materialele trebuie să fie originale, incisive, controversate care să poată naşte dezbateri. Înscrierile se pot face în perioada 9.06.2012 – 31.07.2012, urmând ca la începutul lunii august să fie anunţaţi câştigătorii. Trei eseuri vor fi premiate în cadrul concursului „Proiect România”. Premiile pentru cele mai bune materiale sunt: - Locul I - 500 de euro, - Locul II - 300 euro, - Locul III - 200 de euro. Juriul concursului va fi compus din jurnaliştii care fac parte din conducerea FIJR, dar şi oameni de cultură din comunităţile româneşti din jurul graniţelor. În ecuaţia jurizării se vor lua în calcul şi „like-urile” şi numărul de comentarii pentru fiecare material în parte. Nu în ultimul rând, câştigătorii vor primi automat o invitaţie la congresul FIJR din această toamnă. Materialele vor fi publicate pe Facebook în cadrul grupului deja format intitulat „Forumul Jurnaliștilor Români de Pretutindeni”, unde îi invităm să adere pe toți participanții și pe cei interesați de acest concurs pentru a putea citi materialele. Mult succes! Eseurile pot fi trimise pe următoarele adrese de e-mail: mad_vdo@yahoo.com şi sergiudan@ymail.com Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români

În ritm de vals pe calea succesului

Calea spre succes a fost întotdeauna grea și s-a dobândit numai prin munca de zi cu zi. Dacă se spune că munca este o brățară de aur, atunci fiecare firicel din acea brățară costă o muncă enormă. Nu este deloc ușor de a ridica fiecare pas pe reptele succesului pentru a atinge culmile universului. Pas cu pas, prin picături de sudoare care se preling adesea pe fața grijulie, urcă treptele succesului două "mici steluțe" ale școlii №2 din Iordănești. Nicolai Opaiț - "albinuță" în clasa a 3-a și "mica principesă" – Mihaela Șapca – elevă în clasa 1, în ritm de vals pășesc spre biruință. Aceste două "albinuțe" pasionați de dans și-au încercat puterile chiar de micuți să joace dansuri de bal, fiind înscriși la cercul de dans din r. Storojneț,conducătorul al căruia este energicul Vitalii Ilica, care prin dorință enormă de a-i vedea pe discipolii săi pe scara succesului, le insuflă dragostea pentru frumos și-i deprinde să fie rezistenți și să învingă orice greutate. Zilele trecute ambii au obținut câte o diplomă de gradul I , primind câte o medalie de aur la concursul dansurilor de bal "Un pas către stele", organizat de către conducerea învățământului din reg. Cernăuți. Pentru Nicolae care numai de un anișor de zile împreună cu o „albinuță" foarte muncitoare din s. Ciudei – Mihalețca Maria, urcă a treia treaptă pe scara succesului și toate numai cu diplome de gradul I. Calea lor creativă a început în or. Lvov la începutul lui martie și de atunci susținuți de părinți și prin muncă enormă pășesc umăr la umăr pentru a îmbogăți activitatea lor cu biruințe. Mihaela în pereche cu micuțul Alexandru Dascaliuc din r.Storojneț, după numai patru luni de muncă au deja a doua mențiune înscrisă în cartea succesului. Sperăm că calea lor spre victorie va fi fructuoasă și "brățara de aur" a micilor vedete nu-și va frânge firicelele fragede. Am dori ca precum marea își ridică puțin valurile la orice adiere de vânt, așa și micuții Nicolae și Mihaela , la orice audiere a mizicii în ritm de vals să le zvâcnească inimioara blândă de copil și să spună "Hai la vals". Maria Opaiț Profesoară de limba și literatura română școala №2 Iordănești

«Обнова-фест 2012»

Етнодуховний фестиваль «Обнова-фест» святкує п’ятиріччя. Традиційно на Зелені Свята до Чернівців з’їдеться патріотична, сучасна і прогресивна молодь та кожен, хто, поза свій вік, почувається завжди молодим. фото тут: https://picasaweb.google.com/117910556505622716012/2012 В ЧЕРНІВЦЯХ КОЗАКИ ВАРИЛИ КУЛІШ, А ДІВЧАТА ПЛЕЛИ ВІНКИ В Чернівцях козаки варили куліш, а дівчата плели вінки. Цими вихідними на території музею архітектури та побуту пройшов ювілейний, п’ятий етно – духовний фестиваль «Обнова» під час якого провели безліч майстер класів, читали прозу та поезію, а також частували відвідувачів національними стравами і до того ж завершили все це гарною музикою і традиційною ватрою. Обнова фест вже п’ять років поспіль славиться оригінальним, етнічним святковим духом. Це захід, на який можна прийти всією родиною, де розваг та конкурсів було досхочу - і малим, і дорослим, а для тих, хто зголоднів козаки готували куліш за оригінальним козацьким рецептом. Юрій, учасник: «Робиться козацький куліш на основі пшона до чого додається дуже багато сала, мьяса, шпондара, часнику, петрушка, морква і головне готувати його з любов’ю». Також весь день на території музею під відкритим небом працювало безліч майстер класів. Тут і ляльки-мотанки робити можна було навчитись, і майстерність деку пажу, писанкарства, гри на дримбі опанувати та горщики з глини спробувати виліпити. 12ти річна Ангеліна на фестиваль приїхала з села Коболчин, Сокирянського району. Гончарством дівчина займається лише рік, проте вже проводить майстер класи. Ангеліна, учасник: «Спочатку було важко, але зараз я вже привикла, мені вже легко. Все люблю робити, але більш за все ринки для вазонів». Також на території фесту працювала мистецька кузня,двір народних танців та народної страви. Тут відвідувачів частували варениками з начинками на будь – який смак. Цьогоріч на Обнову завітали як новачки, так і люди в яких за п’ять років вже виникли власні традиції щодо фестивалю. Марина, відвідувачка: «Цього року я відвідала його вперше, мені порадила подруга, вона казала, що тут надзвичайно цікаво. Емоції зашкалюють, взагалі мені дуже сподобались, надзвичайно гарно, дуже багато всього цікавого». Христина, відвідувачка: «Емоції в мене дуже хороші, правда я тільки прийшла, буквально пів години, але я завжди з кожзним роком чекаю Обнову, з радістю сюди прихожу, в мене є навіть вже свої традиції, я обов’язково маю купити солодкого півника цукрового і сирного коника і поїсти кулешу і насолодитися свіжим повітрям, зеленими деревами і послухати чудову музику». Для тих же хто хотів просто відпочити не обтяжуючи себе майстер класами працювали гуртки літературних читань, де у невимушеній атмосфері відвідувачі могли послухати поезію чи прозу, або ж зачитати щось з власного. А якщо і література до душі не припала, гості свята могли відпочити просто неба на сіні. Мар’ян Лазарук, організатор: «Напевно це такий рай на землі 1 день, коли люди можуть бути самими собою, робити що вони хочуть. Це є мета. Хоча б раз на рік мати таке свято в Чернівцях». Фінальна частина свята була традиційно музичною. На вечірній сцені виступили Одесити «Друже музико», Київляни «Фолькнери» та «Веремій». З місцевих, гостей розважали «Серцевий напад», «Гуцул Кліпсо» та «Стелсі», а хедлайнером фесту цього річ став гурт з Івано-Франківська «Перкалаба». Дар’я Товпіч. Телеканал "Чернівці".

Просмотреть все

Получите собственный

Фото Степана Карачко:

Manastirea de măicuţe din Boian

Manastirea de maici din Boian detine icoana MAICII DOMNULUI PLÂINGATOARE. Priviţi minunatul interior si frumoasa icoana pe fundalul fonic al unei pricesne a MAICII DOMNULUI , cintata de corul de la manastirea BANCENI.

Bucovina Mileniul III

Muzeul Bucovinei vă invită să participaţi la: Salonul Internaţional de Artă Fotografică Bucovina Mileniul III, ediţia a 9a, 2012, Suceava România.

REGULAMENT DE PARTICIPARE 2012 - Competiţia este deschisă tuturor artiştilor fotografi din ţară sau străinătate, amatori sau profesionişti fără taxă de participare. - Fotografii Digitale DIG. - Tema: LIBERĂ şi APA. - Fiecare participant se poate înscrie în concurs cu maxim 4 lucrări la fiecare categorie. Fotografiile digitale trebuie trimise prin poştă în format electronic (format JPG) pe un CD-ROM (nereturnabil) pe adresa: MUZEUL BUCOVINEI, STR. ŞTEFAN CEL MARE, NR. 33, 72003, SUCEAVA, ROMÂNIA - SALONUL INTERNAŢIONAL DE ARTĂ FOTOGRAFICĂ “BUCOVINA MILENIUL III”. CD-ROM-ul trebuie identificat cu numele complet al autorului. Imaginile trebuie sa aibă cel puţin 2000 pixeli pe latura cea mai mică, nu mai mare de 10 MB. Numele fişierului trebuie să fie de maxim 8 caractere împărţite astfel: primele 2 caractere vor consta în unul din codurile A1...A4 (tema LIBERA), B1...B4 (tema APA), ce vor corespunde cu codul din formularul de participare. Următoarele 6 caractere vor reprezenta numele autorului. Sunt permise doar litere şi cifre, eventual semnul (-). Nu sunt acceptate fotografii trimise prin e-mail. Participantul trebuie să trimită formularul de participare completat în format electronic (format .DOC) şi copiat pe CD-ROM. Nu sunt admise lucrări de artă fotografică cu care aţi mai participat la salonul nostru. - Jurizarea se va face conform normelor FIAP. Decizia juriului este irevocabilă. - 6 Medalii FIAP: 2 Aur, 2 Argint, 2 Bronz, 12 Menţiuni FIAP; 6 Medalii AAFR: 2 Aur, 2 Argint, 2 Bronz; 12 Menţiuni AAFR. - În urma jurizării, juriul salonului va stabili lucrările premiate, precum şi fotografiile pentru expoziţia din luna decembrie. - Participanţii selectaţi pentru expoziţie, vor primi prin poştă catalogul salonului. - Rezultatele jurizării vor fi publicate pe: www.muzeulbucovinei.ro. Organizatorii nu îşi asumă responsabilitatea privind transportul în cazul deteriorării sau pierderii CD-ROM-urilor expediate de dumneavoastră prin poştă. Organizatorii îşi rezervă dreptul de a folosi lucrările acceptate în concurs în scop publicitar. Lucrările care nu respectă în totalitate condiţiile din regulamentul de participare nu vor fi supuse jurizării. Din momentul înscrierii lucrărilor în concurs, participantul acceptă condiţiile de participare.

„DISTORSIUNI” / Львів, Київ, Запоріжжя, Одеса... А тепер - і Чернівці! Представляємо: Іонел Онофраш, фотомитець із Румунії

Ionel Onofraş a expus la Cernăuţi în Ucraina. Cunoscutul artist fotograf din Iaşi a instalat pe simezele Galeriei „Euro Foto Art” din Cernăuţi (Piaţa Centrală, nr. 9) expoziţie personală de artă fotografică cu genericul «DISTORSIUNI». Vernisajul expoziţiei a avut loc în data de 01.06.2012 la ora 18:00 în prezenţa unui public numeros, iubitor al fotografiei. La eveniment au mai participat dna viceconsul Denisa Gabor si dl. Corneliu Cibotaru de la Consulatul general al României la Cernăuţi; , dl. Vasile Tărâţeanu, membrul de onoare Academiei române; Arcadie Opaiţ, preşedintele Ligii apărării dreptului omului din reg. Cernăuți şi dl. Vasile Paladean, Membru de onoare al Fotoclubului Pozitiv şi Reprezentantul AAFR în Ucraina.

În cadrul expoziţiei organizate sub patronajul Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România, artistul fotograf a expus un număr de 21 de fotografii de format 60*90 cm. Prin lucrările expuse artistul fotograf original Ionel Onofraş a prezentat într-o viziunea personală subiectele fotografiate. Deşi nu a fost prezent personal la vernisaj , el a sosit întâi la Cernăuţi prin lucrările sale, lăsând astfel un autograf al creaţiei sale în inima oraşului Cernăuţi. Expoziţia având ca generic «DISTORSIUNI» a fost organizată de Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi în parteneriat cu Asociaţia Artiştilor Fotografi din România şi va rămâne la dispoziţia publicului vizitator până la data de 28 iunie 2012. Intrarea este liberă. În imaginile foto si video de mai jos vă propunem un reportaj de la vernisajul expoziţiei.

IMAGINI DIN ARHIVA VIDEO: VEZI ARHIVA FOTO AICI: ************************************************************************************* Львів, Київ, Запоріжжя, Одеса... А тепер - і Чернівці! Представляємо: Іонел Онофраш, фотомитець із Румунії Успішно функціонує нещодавно відкрита в самому серці Чернівців фотогалерея «Євро Фото Арт». В галереї вже було презентовано кілька фотовиставок відомих майстрів художнього фото, і от на початку червня головний натхненник галереї, член чернівецького аматорського фотоклубу «Позитив», відзначений численними нагородами Асоціації фотохудожників Румунії (AAFR), Ніколає Хаука, за сприяння AAFR та Чернівецького обласного товариства румунської культури ім. М. Емінеску, у приміщенні якого й розташована фотогалерея, представив усім буковинським шанувальникам художньої фотографії персональну виставку відомого румунського фотомитця Іонела Онофраша. Автор робіт, Іонел Онофраш, є представником фотоклубу міста Яси, з яким у чернівецьких фотомитців склалися дружні партнерські відносини. Онофраш постійно приймає участь у численних румунських та міжнародних фотопроектах і його роботи сьогодні відомі не тільки в Румунії, а й за її межами. «Дисторсії» - таку назву має ця виставка, що експонуватиметься в «Євро Фото Арт» до 28 червня. На ній ми можемо побачити нетрадиційний підхід до мистецтва художнього фото, який виник на початку ХХІ століття. Супрареалізм, а саме в цьому напрямку працює Іонел Онофраш, виник на основі двох популярних у ХХ столітті течій образотворчого мистецтва – гіперреалізму (або суперреалізму) та сюрреалізму й тому його без зайвих вагань можна назвати перехідним видом мистецтва. Від першого він увібрав у себе увагу до найменших деталей зображуваного, оскільки гіперреалізм базувався на фотографічній точності, від другого – метафоричність, відірваність від реальності (точніше - надреальність), парадоксальні форми людського тіла, відображення уяви митця, поєднаної з його власними комплексами, емоціями та ілюзіями. Супрареалізм у фотомистецтві запозичив основні прийоми сюрреалізму. На роботах Іонела Онофраша ми бачимо сни, галюцинації, марення, містичні мотиви, елементи фантастики, спотворене людське тіло, причудливий еротизм. Прийняті суспільні форми сучасного життя тут фактично відсутні, але саме це й привертає увагу численних шанувальників сучасного мистецтва. Роботи автора надруковані теж нетрадиційно, тобто не на папері, а на спеціальній тканині, що ще більше зближує їх із творами образотворчого мистецтва. В будь якому випадку творчість Іонела Онофраша має багато поціновувачів і всюди викликає жвавий інтерес зі сторони відвідувачів виставкових залів. Сподіваємось, бажання й можливість завітати до галереї «Євро Фото Арт», яка розташована у приміщенні Чернівецького обласного товариства румунської культури ім. М. Емінеску, з’явиться і у вас, тим більше, що вхід на виставку БЕЗКОШТОВНИЙ! Альберт Комарі http://artkomari.ucoz.ru/news/lviv_kijiv_zaporizhzhja_odesa_a_teper_i_chernivci_predstavljaemo_ionel_onofrash_fotomitec_iz_rumuniji/2012-06-05-142 *********************************************************************************************************************************