Duminica trecută, în a doua zi după comemorarea pe scara întregii ţări a jertfelor Foametei din anii 1932-1933 din Ucraina şi a represiunilor politice, organizaţia orăşenească a Societăţii „Golgota” şi Centrul de cercetări istorice din Cernăuţi au organizat o conferinţă internaţională, consacrată acestei tematici. La ea au participat şi oaspeţi din Rădăuţi, România, în frunte cu Ştefan Rotaru, preşedintele Societăţii „Pro Rădăuţi”.
O comunicare cu lux de amănunte despre deportările în masă din anul 1941 în raionul Herţa a prezentat domnul Petru Grior. El, de asemenea, s-a referit şi la Foametea din anii 1946-1947 din Bucovina, citând documente de arhivă şi amintirile unor persoane care au supravieţuit acest calvar. Scriitorul şi publicistul Dumitru Covalciuc a continuat tema foametei, dar s-a referit la momente puţin studiate de la finele Primului război mondial din istoria Bucovinei. Veteranul învăţământului public, Octavian Voronca, a venit cu noi date despre masacrul de la Lunca din iarna anului 1941.
În cadrul conferinţei au mai luat cuvântul Arcadie Opiaţ, Maria Toacă şi Vasile Carlaşciuc, iar poeta populară Elena Fedoreac din Budineţ, raionul Storojineţ, a citit o poezie consacrată tatălui ei, jertfă a regimului totalitar.
În cadrul conferinţei a fost lansată cartea lui Octavian Bivolaru, cu documente oficiale şi publicaţii din presa periodică, despre Complexul comemorativ al ostaşilor români, înhumaţi în Cimitirul evreiesc din Cernăuţi.
Oaspeţii din România au informat despre felul cum reacţionează autorităţile române la doleanţele comunităţii româneşti din Ucraina.
(Cor. nostru)
Foto de Nicolae HAUCA
Societatea „Golgota” din oraşul Cernăuţi, redacţia ziarului regional „Glasul Adevărului” şi Centrul de Cercetări Istorice şi Culturale din centrul regional a organizat pe data de 27 noiembrie 2011, în incinta Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” (Piaţa Centrală, 9), Conferinţa internaţională sub genericul „Represaliile politice în regiunea Cernăuţi în primul an de dominaţie a puterii sovietice şi foametea organizată în ţinut de către regimul stalinist în anii 1946-1947”.
După o îndelungată boală ce l-a ţintuit câţiva ani la pat, în vârstă de 78 de ani, s-a stins din viaţă părintele mitrofor Adrian Acostăchioaie. 44 dintre aceştia el i-a depus pe altarul slujirii credinţei noastre strămoşeşti. Cu dăruire de sine. Cu adevărată iubire creştinească. În ultimii 20 de ani părintele Adrian s-a aflat în fruntea Catedralei Mitropolitane „Pogorârea Sfântului Duh” din Cernăuţi. Din clipa când aceasta şi-a deschis larg uşile către enoriaşii din regiune, reînviind precum pasărea Phoenix din cenuşa ateismului bolşevic care ne-a adus atâta rău şi a ţinut-o închisă ori a transformat-o ba în depozit, ba în sala de expoziţii. Până la acea oră el şi-a îndeplinit cu demnitate misiunea sa, întâi ca dascăl, apoi ca preot la Herţa, iar odată cu trecerea în oraş – la Biserica Sfântul Nicolae din Cernăuţi. Despre părintele Adrian se poate spune că a fost un preot cu literă mare, că era iubit şi ascultat, că era căutat de enoriaşi, că venea în întâmpinarea fiecăruia, că vorba lui înţeleaptă ajungea la sufletele oamenilor. A fost un om şi un preot cu sufletul deschis, cu inimă blajină, cu cele mai bune poveţe luminate de cuvântul lui Dumnezeu. La toate aceste calităţi deosebite ale preacucerniciei sale mai adăugăm că părintele Adrian a fost un preot cu un larg orizont cultural, că a citit foarte mult în viaţa lui. Totodată el a scris nenumărate articole, versuri, pilde duhovniceşti, pe care le-a publicat în ziarele „Zorile Bucovinei”, „Plai românesc” şi „Arcaşul”, în diverse calendare bisericeşti ortodoxe, în Almanahul „Ţara Fagilor”. Amintirea sa luminoasă va rămâne pentru totdeauna în sufletul tuturor celor care l-au cunoscut şi îndrăgit, pe care, l-a rându-i, i-a îndreptat pe calea cea adevărată a credinţei noastre strămoşeşti.
În ziua despărţirii, ca să-l conducă pe ultimul drum au venit la Catedrală şi la locul său de veci sute de creştini ortodocşi din întreaga regiune.
Şi, desigur, majoritatea absolută a preoţilor care în frunte cu mitropolitul Bucovinei ÎPS Onufrie şi cu episcopul Meletie au făcut ca Sfânta Liturghie şi prohodirea prea iubitului şi regretatului părinte Adrian Acostăchioaie să se transforme într-un moment de neuitat. Drept omagiu adus celui care a fost cu adevărat vrednic în misiunea sa salvatoare.
Spre cinstea înalt preasfinţitului părinte mitropolit Onufrie şi a episcopului Meletie, mai menţionăm că serviciul divin în catedrală s-a desfăşurat în două limbi, în ucraineană şi română. Astfel, a fost cinstită şi limba maternă a părintelui Adrian, precum şi a tuturor celor care au fost parohi până la el în această catedrală impunătoare, precum şi a miilor de enoriaşi români care s-au rugat aici de-a lungul unui secol şi ceva. Dacă, înalţii noştri ierarhi ai Bucovinei ar dispune ca pe frontispiciul Catedralei să fie reinstalată vechea inscripţie „Unul Dumnezeu în trei ipostasuri” recunoştinţa noastră n-ar avea margini.
Nicolae HAUCA, În fotografii. Aspecte de la serviciul divin desfăşurat la Catedrala cernăuţeană, în ziua despărţirii de preacucernicul părinte mitrofor Adrian Acostăchioaie. Fotografii de autor.
Întâlnirea la „masa rotundă” organizată zilele trecute în centrul regional de Editura „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi, cu concursul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, cât şi a Consulatului General al României la Cernăuţi, s-a dovedit a fi foarte interesantă prin actualitatea şi importanţa subiectelor discutate.
Întâlnirea la „masa rotundă” organizată zilele trecute în centrul regional de Editura „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi, cu concursul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, cât şi a Consulatului General al României la Cernăuţi, s-a dovedit a fi foarte interesantă prin actualitatea şi importanţa subiectelor discutate.
Chiar de la bun început era cunoscut faptul că acele cursuri prezentate de profesori universitari din Bucureşti erau menite, mai întâi de toate, pentru tinerii jurnalişti din nordul Bucovinei, dar şi pentru profesorii de limbă română din regiunea noastră. Anume această categorie de participanţi au asistat la „masa rotundă”, unde au fost puse în discuţie următoarele teme: Probleme actuale de ortografie română; Particularităţi ale Dicţionarului ortoepic, ortografic şi morfologic al limbii române (DOOM) al Academiei Române; Literatura română contemporană: orientări, direcţii, strategii.
În deschiderea acelei şedinţe, doamna Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, Directorul Editurii „Alexandru cel Bun” a prezentat oaspeţii din România, profesori filologi de la Universitatea din Bucureşti, mulţumindu-le pentru amabilitatea de a participa la această „masă rotundă”. Despre problemele actuale de morfologie şi ortografie română, limbajul presei contemporane a vorbit doamna lector universitar doctor Helga Bogdan Oprea, care a făcut şi o succintă prezentare a Dicţionarului ortoepic, ortografic şi morfologic al limbii române. La această temă dezbaterile au fost mai intense. Pentru diversificarea temelor şi discuţiilor a fost organizată lansarea cărţii doamnei Helga Bogdan Oprea „Relatinizarea limbii române”.
Începând cu luna ianuarie a anului 2012 urmează să fie lansat la Bucureşti „Portalul de consultanţă: întreabă noi răspundem”., fapt despre care a vorbit în cadrul întâlnirii la „masa rotundă” doamna profesor universitar Adina Berciu-Drăghicescu.
Despre literatura română contemporană, direcţii, strategii, orientări, a vorbit doamna asistent doctorand Minodora Bucur, lector universitar la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti.
Prezenţa unui număr impresionant de jurnalişti români din Cernăuţi, dar şi de la publicaţiile raionale la aceste cursuri este o dovadă în plus că asemenea întâlniri trebuie organizate mult mai des. Tinerii află lucruri noi despre problemele actuale de ortografie, morfologie etc. După cum a declarat doamna Adina Berciu-Drăghicescu în vara anului 2012 vor fi organizate în România cursuri pentru tinerii profesori, jurnalişti români de pretutindeni. Regiunii Cernăuţi îi vor reveni 25 de locuri.
Vitalie ZÂGREA
Fotografii de Nicolae HAUCA Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti şi Consulatul General al României la Cernăuţi au organizat o masă rotundă la Cernăuţi, având ca teme probleme actuale ale limbii în incinta Societăţii pt. cultură şi literatură română din Bucovina. Moderator a fost d-na prof.univ.dr. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române.
Probleme actuale de morfologie şi ortografie română. Limbajul presei contemporane (lector univ. dr. Helga Bogdan Oprea, Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti). Dicţionarul ortoepic, ortografic şi morfologic al limbii române: Dezbateri. (Asist. univ. drd. Helga Bogdan Oprea, Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti). Lansări de carte: Helga Bogdan Oprea: Relatinizarea limbii romane, Bucuresti, Ed. Universitatii din Bucuresti, 2011;
Literatura română contemporană. Direcții. Strategii. Obiective. Dezbateri , lector univ. dr., Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. Asist. Drd. Minodora Bucur. ***********************************************************************
Literatura română din Cernăuţi astăzi în viziunea poetului Vasile Tărîţeanu şi a poetului şi traducătorului Mircea Lutic.
*********************************************************************** Propunerea de Lansare a Portalului/Forum-ului de consultanta: intreaba si noi raspundem, pe aspecte de cultura si civilizatie romaneasca, lingvistica, literatura contemporana, istorie, bibliografii pentru lucrari de licenta, de masterat, de doctorat, aparitii editoriale, etc. Forumul se adreseaza jurnalistilor, profesorilor din preuniversitar, cadrelor didactice si oricaror doritori de informatii din aceste domenii.
* * *
Ieri, în Muzeul de Arte din Cernăuţi a avut loc vernisajul expoziţiei pictorului român din Mălineşti, raionul Noua Suliţă.
* * *
Să scrii despre tablourile artistului plastic Andrei Jitaru e greu.
* * *
Nu de aceea că poate ai avea nevoie de studii speciale în domeniul artelor, experienţă, sau alte calităţi.
* * *
* * *
Trebuie în primul rând să ai bateriile inimii încărcate la maximum pentru a trece prin fiinţa proprie mesajul plin de durere a unui neam ce răzbate cu putere din fiecare figură desenată de autor.
* * *
Nu întâmplător inaugurarea expoziţiei a avut loc în ajunul zilei de pomenire a jertfelor Foametei din Ucraina.
* * *
Anume lor, nevinovaţilor martiri, le consacră pictorul tematica centrală a lucrărilor. Şi călăilor, bineînţeles, ca să nu uităm de faptele lor strigătoare la cer.
Andrei Jitaru.
În ziua de 23 noiembrie 2011 în nordul Bucovinei, mai precis la Cernăuţi în incinta sălii 17 a catedrei de filologie română şi clasică de la Universitatea din stat din Cernăuţi, au continuat manifestările culturale organizate, de data asta, de Societatea pt। cultură şi literatură româna MIHAI EMINESCU din Bucovina cu ocazia omagierii a 90 de ani de la naşterea scriitorului, redactorului-şef de ziar si profesorului universitar Vasile Leviţchi.
Duminica trecută, în a doua zi după comemorarea pe scara întregii ţări a jertfelor Foametei din anii 1932-1933 din Ucraina şi a represiunilor politice, organizaţia orăşenească a Societăţii „Golgota” şi Centrul de cercetări istorice din Cernăuţi au organizat o conferinţă internaţională, consacrată acestei tematici. La ea au participat şi oaspeţi din Rădăuţi, România, în frunte cu Ştefan Rotaru, preşedintele Societăţii „Pro Rădăuţi”. 
