In ziua de 25 septembrie 2011 in Piata Filarmonicii din Cernauti a avut deschiderea Zilei Mondiale a Turismului cu următoarele activităţi: Salon foto cu alegerea cele mai bune lucrări fotografice prin vot popular, deschiderea traseului turistic cultural de echipaje , evoluarea echipelor Cluburilor celor veseli si inventativi de la scolile din Cernauti si Universitatea Naţională Iuri Fedkovych. https://picasaweb.google.com/photoclub.pozitiv/PPytQI?authuser=0&feat=directlink
… O armată de 250.000 mii de osteni turci, conduşi de sultanul Osman al II-lea (1618-1622) au pornit de la Adrianopole către frontiera cu Polonia. Turcii, după ce au obţinut victoria în Bătălia de la Ţuţora (17 septembrie - 7 octombrie 1620), au sperat să cucerească Ucraina ocupată de Polonia. Comandantul Uniunii Polono-Lituaniene, hatmanul lituanian Jan Karol Chodkiewicz a traversat Nistrul în septembrie 1621 cu aproximativ 35.000 de soldaţi şi s-a aşezat în Cetatea Hotinului, blocând drumul oastei otomane. Sosirea a 40.000 de cazaci zaporojeni sub comanda hatmanului Petro Konaşevici a ajutat la obţinerea victoriei antiotomane…
… La 24 septembrie 2011 la cetatea Hotinului din reg. Cernauti, Ucraina, au avut loc evenimente festive consacrate aniversării a 390 de ani de la Bătălia din 1621. La ora 12 coroane de flori au fost depuse solem la monumentul lui Petro Sagaidachniy de catre Michaylo Papiyev , guvernatorul regiunii Cernăuţi, şi de catre alţi înalţi oficiali din tara si de paste hotare. Pe o scena special construita pe fundalul panoramic al cetatii au evoluat grupuri folclorice, iar publicului i-a fost demonstrata hartă "Luptă din 1621 de la Hotin - o lupta pentru Europa Centrală." De asemenea a avut loc prezentarea obiceiurilor şi tradiţiilor populare a comunităţilor din Hotin, paralel cu tarabele meşteşugarilor populari... …Hatmanul lituanian i-a ţinut pe turci în câmp deschis timp de o lună întreagă, până ce prima zăpadă din toamnă l-a determinat pe Osman să-şi retragă forţele reduse. Victoria a fost obţinută de Polonia cu mari sacrificii, cu câteva zile înainte de asediu, bătrânul hatman lituanian a murit de epuizare în cetate la 24 septembrie 1621. Forţele Uniunii au trecut apoi sub comanda lui Stanisław Lubomirski. Bătălia, descrisă de scriitorul Wacław Potocki în celebra sa operă Transakcja wojny chocimskiej, a marcat sfârşitul unei lungi perioade de războaie… Text si foto de Nicolae Hauca
CU DUMNEZEU ÎN GÂND ŞI-N SUFLET A trecut un deceniu şi ceva de când gospodarii din satul Sinăuţii-de-Sus, cu Dumnezeu în gând şi-n suflet, au decis să pună mână de la mână şi să construiască şi ei o biserică nouă, de cărămidă, mai încăpătoare decât cea veche, medievală, de lemn, monument de arhitectură străveche moldovenească. Aşa precum au făcut vecinii lor din satele Sinăuţii-de-Jos, Puieni-regat, Mihoreni si din alte sate învecinate. Şi iată, că după multă trudă şi alergătură, în ziua de 14 septembrie a.c., gospodarii din Sinăuţii-de-Sus au ajuns să-şi vadă visul împlinit. La sfinţirea noului lor locaş a participat mulţime de popor şi un sobor din 7 preoţi, în frunte cu părintele protopop al raionului Hliboca Ioan Gorda. După serviciul divin, ce s-a desfăşurat în vechiul lăcaş, lucrările la noua biserică încă n-au fost duse la bun sfârşit, urmează să fie efectuată pictarea bisericii, în faţa celor prezenţi au luat cuvântul preacuviosul părinte Ioan Gorda, protopopul raionului Hliboca, domnii Mihai Bojescu, adjunct al şefului Administraţiei Raionale de Stat, Petru Timofti, adjunct al Preşedintelui Consiliului raional Hliboca, scriitorul Vasile Tărâţeanu şi alţii oaspeţi de onoare. Multe cuvinte de mulţumire au fost rostite în acea zi la adresa conducerii raionului Hliboca, care a acordat un ajutor considerabil sinăuţenilor la construirea noii biserici. Merită toată lauda şi preoţii care au pornit lucrările, dar şi actualul părinte-paroh Oleg, şi bunul gospodar Nicolae Şova, care au pus umărul din gros la urgentarea lucrărilor şi alţi gospodari din Sinăuţi de Sus, ce au trudit cu multă râvnă şi dăruire, jertfind din plin din multul sau puţinul de care dispun pentru înălţarea noului locaş. Fie ca binecuvântarea Celui de Sus să pogoare peste noul locaş de închinăciune în care să sălăşluiască peste veacuri credinţa preacurată în Sfanta Treime, limba română şi adevărata iubire frăţească între oameni. ÎN FOTOGRAFII: aspecte de la sfinţirea Bisericii noi cu hramul Înălţarea Sfintei Cruci din satul Sinăuţii-de-Jos, raionul Hliboca, reg.Cernauti, Ucraina. Text şi fotografii de Nicolae HAUCA https://picasaweb.google.com/photoclub.pozitiv/SfintireaBisericiiNoiCuHramulInaltareaSfinteiCruciDinSatulSinautiiDeJosRaionulH?authuser=0&feat=directlink
În data de 11 septembrie, la Cernăuţi a avut loc sărbătoarea tradiţională dedicată limbii materne „Limba noastră cea română”, organizată la iniţiativa Societăţii pentru Cultură Românească „M.Eminescu”, spijinită fiind de administraţia regională de stat CERNĂUŢI . Ca de obicei, la sărbătoare au fost prezente şi numeroase delegaţii din România şi politicieni din ambele ţări.
După prezentarea unei expoziţii de carte dedicată Bucovinei, a autorilor români din regiunea Cernăuţi şi din patria istorică, desfăşurată la sediul Societăţii „M.Eminescu”, participanţii la manifestare s-au deplasat la statuia poetului Mihai Eminescu, unde s-a oficiat o slujbă de pomenire. Apoi, toţi prezenţii au fost invitaţi în sala de spectacole a Palatului Academic al Universităţii bucovinene de medicină, unde mai întâi au rostit discursuri Gheorghe Haliţ, prim locţiitor al Şefului Administraţiei regionale Cernăuţi, deputatul Ion Popescu, Titus Corlăţean, preşedintele comisiei de politică externă din Parlamentul României, numeroşi oameni de cultură.
A urmat spectacolul, în spaţiul căruia au cântat cei mai buni interpreţi din zonă, precum şi oaspeţi din România printre care, Ionuţ Urdeş, lector universitar, profesor de canto la Universitatea de muzică G. Enescu din Iaşi, care cu o zi înainte a fost membru al comisiei de jurizare la Festivalul „În grădina cu flori multe”.
Au cântat şi au dansat mai multe formaţii de elevi din cadrul şcolilor din regiune, printre care s-a remarcat Orchestra de instrumente populare a Şcolii Voloca, micii dansatori ai Ansamblului de dans „Ghiocelul” din Horbova . S-au recitat creaţii lirice proprii de către autorii consacraţi şi binecunoscuţi Tatiana Vlad-Guga, Elena Fedoreac şi Mihai Prepeliţă, micii recitatori dovedind o bună cunoaştere a limbii române.
Corul „Fiii Arboroasei”, dirijat de părintele Vasile Pojoga, a ridicat sala în picioare când a interpretat imnul „Limba noastră”. Publicul a reacţionat emoţional la cântecele şi poeziile despre limbă şi neam. Au fost rostite discursuri emoţionante de către mai mulţi scriitori, poeţi, profesori universitari. Dincolo de tonul specific atmosferei sărbătoreşti, s-a pus accentul şi pe unele aspecte nu tocmai fericite ale vieţii comunităţii româneşti din Ucraina.
Am scris cuvintele de mai sus impulsiv, sub impresia celor două zile petrecute
„In grădina cu flori multe”, cultivată deja al şaptelea an de Centrul bucovinean de artă pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale româneşti din Cernăuţi. Dar, cugetând cu inima rece, îmi dau seama că realitatea e cu totul de altă coloratură pragmatică şi viaţa merge înainte, indiferent de ce ne aud urechile şi ce văd ochii noştri, împăinjeniţi de rutina cotidianului. Aşa cred, probabil, şi persoanele împuternicite cu grija românilor de pretutindeni care refuză să susţină financiar, măcar cu o minimă contribuţie, acest festival-concurs internaţional, inaugurat de telejurnalistul Iurie Levcic, directorul Centrului mai sus-amintit. Oricum, neostenitul grădinar se ambiţionează să-şi promoveze tinerele talente fără ajutorul dinafară, menţinând, totodată, prestanţa artistică şi dimensiunea internaţională a manifestării.
Din cauza sărăciei materiale, florile „grădinii”, îndeosebi cele aflate la prima înmugurire în oaza românismului nord bucovinean, s-au cam rărit. Rodul lor, însă, n-a fost mai sărac decât în anii cei buni, expunându-se cutezător la judecata unui juriu de înaltă competenţă, printre care profesionişti de elită ca profesorul doctor Ionuţ Urdeş şi lectorul Ciprian Chiţu de la Conservatorul „George Enescu” din Iaşi, interpreta de muzică populară Maria Macovei, preşedinta Fundaţiei „Dor de la Humor”, Costel Ovidiu Foca, directorul Căminului Cultural din Rădăuţi şi preşedintele Festivalului folcloric „Arcanul”, virtuozul Nicolae Hacman, artist emerit al Ucrainei, inconfundabilele şi îndrăgitele cântăreţe Maria Dovghei, profesoară la Liceul de Artă „Isidor Vorobchievici” din Cernăuţi, şi Natalia Andrieş din Tărăsăuţi. Cei de dincolo de frontieră au manifestat o generoasă indulgenţă, impresionaţi de vocile şi nestăvilita dragoste a copiilor noştri pentru comorile folclorice, iar membrii locali ai juriului, ca nicicând altădată, s-au dovedit nepărtinitori şi exigenţi faţă de talentele autohtone.
De fapt, nici n-au nimerit la mare încurcătură, concurenţii fiind mai puţini decât la ediţiile precedente. În etapa finală au intrat în competiţie doar cei care pretindeau din start la locuri de frunte. Fără controverse, Marele Premiu a trecut vama cu o încântătoare copiliţă de 13 ani, Mădălina Lupu Popi din comuna Vama, judeţul Suceava. Toţi au fost de acord că Trofeul l-ar fi meritat şi Simona Mazăre din judeţul Botoşani, care a cântat răscolitor până la lacrimi balada lui Mitru ciobanul (în condiţiile obligatorii intra interpretarea a cappella a unei doine, balade, colinde), dacă n-ar fi dat-o de sminteală fonograma celei de-a doua piese. La concertul de gală al laureaţilor, cu aceeaşi baladă, Simona a făcut să vibreze inimile spectatorilor, semănând şi întărind încrederea că trăim atât cât doinim, existenţa noastră în dor şi jale fiind nu o coborâre în mormânt, ci o revărsare spre un liman luminos, un mers spre ceva salvator înainte. Acelaşi fior a adiat şi de la „Balada omului sărac”, interpretată de Daiana Ivaşcu din Fundu Moldovei, care a readus din negura veacurilor şi un arhaic instrument muzical al muntenilor – drâmba. Printre oaspeţi s-au impus cu un stil originar şi bună pregătire soliştii instrumentişti şi vocali ai orchestrei „Mugurelul” din Dorohoi, Mariana Curcudel din Republica Moldova, precum şi cel mai mic participant – Gheorghiţă Plăcintă din judeţul Suceava.
Parcă mai firavi, dar fermi porniţi să-şi etaleze portul şi rădăcinile viguroase, ce-şi sorb vlaga din solul comorilor strămoşeşti, concurenţii promovaţi de Centrul condus de Iurie Levcic au fost la nivelul imnului cântat de grupul vocal „Perla”, aspirând să zboare cât mai sus. Cea mai aplaudată şi mai admirată, în categoria celor între şase-zece ani a fost Maria Costaş de la Horecea Urbană, împărţind cu suceveanul Gheorghe Plăcintă locul întâi. În grupa mijlocie s-au impus Carina Pascar din Stăneşti, Cristina Garabagiu din Mahala şi Ana Maria Calancea din Ostriţa Herţei, tutelată de profesoara Elena Purici. Înduioşată de vocea şi delicateţea acestei fetiţe, dna Maria Macovei i-a înmânat premiul fundaţiei sale, asigurând-o de susţinere şi ajutor pe drumul desăvârşirii artistice. La fel s-a bucurat de generozitatea acestei doamne şi Teodor Glizan din Hreaţca – adolescentul cu cea mai dulce voce din concurs, despre care dna Macovei spune că e ca un diamant neşlefuit. Ca o dovadă în plus a nevoii de acest festival s-au perindat pe scenă laureaţii ediţiei precedente – ansamblul coregrafic „Mugurel” din Horbova, grupul folcloric „Aura” din Tărăsăuţi, condus de Natalia Andrieş, voinicelul de-o şchioapă Mircea Coca din comuna suceveană Sadova, zâmbitoarea domnişoară Ana Apetrachioae din raionul Herţa. Din culise îi susţineau Grigore Gherman şi Alina Bosovici, care asaltează culmile măiestriei artistice la Universitatea de Muzică din Bucureşti. Au trecut şi ei prin această grădină, înmulţindu-i florile şi îmbogăţindu-i rodul. Iar noi, cei care o privim dintr-o parte, de nu putem picura un strop de apă vie pe multicolorele-i răzoare, măcar să nu aruncăm cu pietre în ea.
MARIA ANDRIES
Festivalului-concurs Internaţional de folclor „ În grădina cu flori multe” - un aport important la promovarea şi tezaurizarea tradiţiei româneşti
Un merit deosebit pentru conservarea şi promovarea muzicii populare româneşti îl are Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi, care în perioada 8-10 septembrie 2011 a organizat în parteneriat cu Consiliul Judeţean Suceava prin Centrul Cultural Bucovina şi cu spijinul Primăriei oraşului Cernăuţi, cea de-a VII-a ediţie a Festivalului-concurs Internaţional de folclor „ În grădina cu flori multe”.
Evenimentul este o frumoasă tradiţie a românilor din Nordul Bucovinei, prin care este conservat şi promovat cântecul românesc. Dintre obiectivele acestui festival menţionăm: stimularea interpreţilor autentici şi talentaţi, promotori ai cântecului şi dansului popular românesc; conservarea şi valorificarea tezaurului muzical-folcloric românesc, popularizarea valorilor spirituale şi culturale române, propagarea culturii muzicale româneşti; cultivarea dragostei în rândul tinerelor generaţii pentru valorile folclorului bucovinean; încurajarea creării unei reţele de cooperare culturală durabilă în zona transfrontalieră prin dezvoltarea legăturilor între interpreţi şi colectivele folclorice din Regiunea Cernăuţi şi judeţul Suceava.
În prima zi a festivalului, juriul a evaluat un număr de 27 de concurenţi, copii şi tineri între 6 şi 25 de ani din Ucraina, România şi Republica Moldova, care şi-au demonstrat talentul în secţiunile: Solişti vocali şi Solişti instrumentişti, pe patru categorii de vârstă: 6-10 ani, 11-13 ani, 14-16 ani şi 17-25 de ani. Printre criteriile de apreciere s-au numărat capacitatea vocală, tehnica interpretării, ţinuta scenică şi costumul. Menţionăm că preselecţia pentru aceşti minunaţi tineri s-a desfăşurat între lunile mai şi septembrie 2011.
Spectacolul de gală, desfăşurat în cea de-a doua zi a festivalului la Palatul Academic din Cernăuţi, a fost un regal pentru publicul cernăuţean, care a avut ocazia să-i aplaude live pe laureaţii prezentei ediţii, precum şi nume importante ale folclorului românesc. În deschiderea spectacolului, Ansamblul “Plai”, condus de Nicolae Hacman, artist emerit la Ucrainei, a creat o adevărată emoţie în sufletele celor prezenţi, emoţie care a crescut ulterior prin admiraţia pentru Ansamblul vocal - folcloric „PERLA”din Cernăuţi, care a interpretat imnul festivalului, iar apoi pentru glasurile tinere ale participanţilor la festival: Valachi Emilia, Lucanu Iulian, Calancea Ana – Maria, Garabajiv Cristina, Curcudel Mariana, Morar Cristina, Tatar Mihaela, Fortuna Maria, Pascar Carina, Glizan Teodor, Placinta Gheorghe, Costaş Maria, Mazăre Simona, Ivaşcu Daiana, Bârsan Teodora, Mădălina Lupu Popi. Momente de excepţie au fost create de recitalurile interpreţilor Adriana Bucevschi din Rădăuţi, Mircea Coca - deţinătorul Premiului I la ediţia anterioară a festivalului, Natalia Andrieş din Cernăuţi, Alexandru Dumbravă şi Viorica Galan – Dumbravă din Suceava, Ionuţ Urdeş din Iaşi, Grupul vocal „AURA”, s. Tărăsăuţi, raion Noua Suliţa, Ansamblul de dansuri „Ghiocelul”, deţinătorul Trofeului ediţiei a V-a a Festivalului Internaţional „În grădina cu flori multe”.
Din folclorul popular, a fost aleasă ca motto al acestei ediţii poezia Frunză verde semnată de poetul popular Sergiu Bespalco, iar ca fundal muzical melodia cântecului popular “Bucovina mea”, interpretat de ansamblul de instrumente populare „Plai”, conducător artistic maestrul Nicolae Hacman.
Dintre oficialităţi au fost prezenţi în sală domnul Ivan Petruseac - Şeful Direcţiei de Cultură din cadrul Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi; Alexandr Grigorisin - Specialist principal, secţia minorităţi nationale; Olga Ostafii - Specialist principal, Directia Învăţământ şi Ştiinţă din cadrul Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi.
Spectacolul a fost prezentat de tinerii Ala Castelean din Cernăuţi şi Bogdan Ivan din Poiana Stampei, judeţul Suceava.
Juriul din acest an a fost format din: Nicolae Hacman – preşedintele juriului, Artist emerit al Ucrainei, conducător ansamblul “PLAI”; Ionut Urdeş - Lector universitar doctor, profesor de canto în cadrul Universităţii de Arte „George Enescu” Iaşi, Facultatea de Interpretare muzicală; Ciprian Chiţu - Lector universitar doctor, profesor de Teorie muzicală şi folclor în cadrul Universităţii de Arte „George Enescu” Iaşi, Facultatea de Interpretare muzicală; Maria Macovei - interpretă de folclor, preşedintele Asociaţiei “Dor de la Humor”; Maria Toacă – jurnalist, redactor-şef adjunct al ziarului „Zorile Bucovinei”; Natalia Andrieş – interpretă, vicepreşedintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi; Alexandru Dumbravă – Interpret rapsod, solist al Ansamblului „Ciprian Porumbescu”, Suceava; Costel Ovidiu Foca – Director al Casei de Cultură din Rădăuţi, Directorul Festivalului Internaţional „Arcanul”; Maria Dovghei – interpretă, profesor la Colegiul de Arte Isidor Vorobchevici, Cernăuţi; Carmen Veronica Steiciuc – consultant artistic în cadrul Centrului Cultural “Bucovina”, Suceava; Gheorghe Stratulat – folclorist, profesor de canto popular.
În urma jurizării s-a hotărât acordarea următoarelor premii:
Premiu I : Ansamblul artistic „Mugurelul” din Dorohoi, Botoşani, şi tinerii interpreţi: Placinta Gheorghe, Costaş Maria, Ivaşcu Daiana, Bârsan Teodora, Mazăre Simona şi Racu Oana. Premiul al II-lea: Valachi Emilia, Lucanu Iulian, Pascar Carina, Calancea Ana – Maria, Garabajiv Cristina, Curcudel Mariana şi Dupu Lorena – Elena.
Premiul al III-lea: Morar Cristina, Tatar Mihaela, Fortuna Maria, Glizan Teodor şi Atomei Roxana. Trofeul Festivalului-concurs Internaţional de folclor „ În grădina cu flori multe” a fost obţinut de Mădălina Lupu Popi din Molid, Vama, judeţul Suceava.
Toţi instructorii participanţi au primit diplome de excelenţă pentru pregătirea copiilor şi pentru promovarea cântecului românesc.
Sponsorii celei de-a VII-a ediţii a Festivalului-concurs Internaţional de folclor „ În grădina cu flori multe” au fost: Administraţia regională de Stat Cernăuţi, Primăria Cernăuţi, Primăria Botoşani, Primăria Poiana Stampei, judeţul Suceava, Semeniuc Ion - întreprinderea “Rodniciok”, comuna Boian, Semeniuc Ion - Întreprinderea “Boianivca – Impex”, Ciubrei Gheorghe - Noua Suliţă, Salagor Gheorghe şi Laura, Administraţia raională de Stat Storojineţ - Fedorovici Franţ , Administraţia raională de Stat Herţa - Victor Crâţmaru, Administraţia raională de Stat Hliboca - Gheorghe Zagariuk, Administraţia raională de Stat Noua Suliţa - Gheorghe Parpauţ.
Partenerii media ai festivalului au fost în acest an: Compania de teleradiodifuziune „Cernăuţi”, Ziarul „Libertatea Cuvântului” - şef redactor Dumitru Verbiţchi, Ziarul „Gazeta de Herţa” - şef redactor Vasile Bâcu, Ziarul „Monitorul de Hliboca” - şef redactor Nicolae Şapcă, Ziarul „Concordia” - şef redactor Tudor Andrieş, Redacţia emisiuni în limba română a postului de radio „Ucraina - internaţional” - şef redactor Vitalie Zâgrea, Postul teritorial de televiziune TVR- Iaşi, director Vasile Arhire, Postul de radio „România – internaţional” - secretar general Eugen Cojocariu, Redacţia Emisiuni în limba română din cadrul Companiei de teleradiodifuziune „Tisa 1”, Ujgorod, Transcarpatia.
Iurie Levcic - Preşedintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi, Directorul Festivalului, a pus accentul pe elementul de continuitate: “Este extraordinar că am reuşit să organizăm ediţia din acest an a Festivalului „În grădina cu flori multe”, termenul desfăşurării acestui eveniment fiind schimbat de nenumărate ori, din lipsă de fonduri. Este şi mai îmbucurător faptul că pe ultima sută de metri am găsit oameni sufletişti care, cunoscând istoria acestui festival, au hotărât să ne sprijine, pentru a nu pierde continuitatea lui. Este deosebit de important ca acest festival să trăiască în continuare şi să păstreze identitatea culturală spirituală a Bucovinei. Festivalul este foarte apreciat, ca dovadă că numărul partenerilor media creşte de la an la an, iar ediţia din acest an va fi difuzată pe posturile regionale şi centrale, atât de radio cât şi de televiziune, din Ucraina şi România. Mulţumirile noastre se îndreaptă către Consiliul Judeţean Suceava prin Centrul Cultural Bucovina, către domnul Cătălin Mugur Flutur - primarul oraşului Botosani, către domnul Elisei Todaşcă - primarul comunei Poiana Stampei, precum şi către Primăria Cernauţi. Până la а VIII-a ediţie а acestui festival, Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovareа Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi vă invită şi la alte acţiuni culturale, printre care Festivalul de muzică autentică „Să-mi cânţi, cobzar...” şi Concursul de muzică uşoară românească cu genericul „ Vise printre stele”. Regulamentul şi cerinţele pentru toţi doritorii de а participa la aceste acţiuni vor fi date publicităţii în ziarele româneşti, dar le puteţi găsi şi pe portal Centrului www.artbuc.cv.ua.”
Ionuţ Iurdeş, lector universitar doctor, profesor de canto în cadrul Universităţii de Arte „George Enescu” Iaşi, Facultatea de Interpretare muzicală, membru al juriului, ne-a mărturisit următoarele: „ Suflet, cântec românesc” este titlul unei emisiuni de folclor care mi-a stăruit în minte pe tot parcursul acestui festival, deoarece sintagma respectivă surprinde foarte bine esenţa acestei manifestări culturale: tineri interpreţi – adevăraţi muguri de talent care au scotocit prin lada de zestre a culturii bucovinene scoţând la iveală adevărate nestemate ale trăirii şi simţirii româneşti. Ei sunt adevăraţii moştenitori ai tradiţiilor populare româneşti, ei sunt cei care, prin talentul lor dublat de sensibilitate, vor duce mai departe fondul spiritual al poporului român. De-a lungul celor trei ore de concurs, s-au perindat pe scena festivalului tineri care bat la porţile afirmării în lumea cântecului popular şi care au dat măsura talentului lor interpretând melodii alese din folclorul românesc. Autenticul rămâne totuşi un deziderat atât în materie de vestimentaţie, cât şi de interpretare vocală sau instrumentală, fiind salutar efortul dascălilor care i-au îndrumat pe aceşti tineri întru păstrarea şi conservarea tradiţiilor populare româneşti. Am fost martorii unei sărbători a spiritului românesc, o sărbătoare pornită din suflet pentru suflet.”
Ciprian Chiţu, lector universitar doctor, profesor de canto în cadrul Universităţii de Arte „George Enescu” Iaşi, Facultatea de Interpretare muzicală, membru al juriului, a afirmat că: „Festivalul-concurs Internaţional de Folclor „ În grădina cu flori multe”, care se desfăşoară la Cernăuţi în fiecare an, reprezintă pentru noi, românii, o oază de cultură şi folclor românesc într-un spaţiu preponderent ucrainean. Nu pot avea decât cuvinte laudative la adresa organizatorilor, în special a domnului Iurie Levcic, director al Centrului Bucovinean de Artă, care face eforturi mari pentru ca tradiţiile noastre strămoşeşti să rezide şi dincolo de graniţele ţării. Am avut posibilitatea de a viziona şi de a audia în cadrul festivalului copii români din Ucraina, Basarabia şi România, care m-au impresionat prin repertoriul variat, incluzând pe lângă folclorul muzical bucovinean şi unele genuri din zona Maramureşului sau Munteniei. De menţionat este şi talentul acestor mlădiţe păstrătoare de tradiţie. Repertoriul diversificat a cuprins genuri din folclorul ocazional şi neocazional, de la cântece de leagăn la doine, cântece doinite, balade ţărăneşti şi o varietate de cântece propriu-zise de stil modern, majoritatea pe melodii de dans sau suite de dansuri generale sau de circulaţie zonală sau locală. Felicitări participanţilor, organizatorilor, Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi, care au reuşit prin acest festival să aducă un aport important la promovarea şi tezaurizarea tradiţiei româneşti.”
Prin cea de-a VII-a ediţie a Festivalului-concurs Internaţional de Folclor „ În grădina cu flori multe”, timp de două zile, la Cernăuţi, s-a scris o adevărată pagină de istorie a folclorului românesc.
Carmen Veronica Steiciuc Consultant artistic CCPCT Centrul Cultural Bucovina
