Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală,
accesați tastele Ctrl și (+) la mărire;
Ctrl și (–) la micșorare
APSA Nr.6(111) Mai-iunie 2018 by EEUROMEDIA on Scribd
Libertatea Cuvântului 26 7 2018 by EEUROMEDIA on Scribd
Pro Bucovina Cernăuți Președinte de onoare prof. IOAN IȚCO.
26 iul. 2018
22 iul. 2018
Revista presei nord bucovinene de limba română din 20/07/2018
Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală,
accesați tastele Ctrl și (+) la mărire;
Ctrl și (–) la micșorare
13 iul. 2018
Revista presei nord bucovinene de limba română din 13/07/2018
Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală,
accesați tastele Ctrl și (+) la mărire;
Ctrl și (–) la micșorare
13.07.2018 by EEUROMEDIA on Scribd
Libertatea Cuvântului Nr 28 12 IULIE2018 by EEUROMEDIA on Scribd
8 iul. 2018
Cea de-a 21-a ediție a Iarmarocului de Sânpetru de la Cernăuți (FOTO)
VEZI 14 VIDEO AICI: https://www.youtube.com/watch?v=WPgbjvAHC8w&list=PLOQqVtnkhWmiQpo7pnW4KPnDPiKcCKG_T
Deschiderea oficială a sărbătorii, a avut loc în Piaţa Centrală situată în fața Primăriei orașului. Evenimentele din cadrul Iarmarocului de Sânpetru au avut loc pe străzile Principală, Sadova, Guzar, Kobâleanska, Şkilna şi în pieţele Sf. Maria şi Filarmonicii.
Este de menționat că Iarmarocul de Sfântul Petru se desfășoară în Cernăuți din secolul al XVIII-lea (anul 1786). În trecut, Iarmarocul dura două săptămâni şi nu era o mare sărbătoare, ci o posibilitate de vânzare a bunurilor, a produselor alimentare, animalelor domestice. Aici se vindeau boi, cai, oi şi capre, lapte, ouă, brânză, covoare, dulciuri etc. În ultimele zile ale Iarmarocului de Sfântul Petru la Cernăuţi soseau muzicieni populari din mai multe ţări. Un loc aparte îl ocupau dansurile şi muzica românească veche. În trecut, Iarmarocul de Sfântul Petru avea o mare importanţă comercială pentru Imperiul Austro-Ungar, Turcia, Rusia și întreg estul european.
MAI MULTE FOTO VEZI AICI:
https://www.facebook.com/nicolae.hauca/media_set?set=a.10211058488569694.1073742436.1579975698&type=3
Revista presei nord bucovinene de limba română din 07/07/2018
Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală,
accesați tastele Ctrl și (+) la mărire;
Ctrl și (–) la micșorare
CONCORDIA 6.07.2018 by EEUROMEDIA on Scribd
Libertatea Luvântului Nr.27 5 Iulie 2018 by EEUROMEDIA on Scribd
5 iul. 2018
A murit academicianul Dimitrie Vatamaniuc
Doliu: A încetat din viață cel din urmă mare eminescolog
La despărțirea de patriarhul eminescologiei
Privim mereu cu admirație la campionii longevității, cei care aparțin categoriei personalităților ilustre, mereu active întru creație și performanță, și parcă nutrim subconștient nădejdea că poate-poate pentru asemenea oameni s-ar putea aboli sau măcar domoli ritmul implacabil al trecerii inexorabile a timpului sortit viețuirii.. Unul dintre aceștia, academicianul Dimitrie Vatamaniuc, a fost până acum un adevărat campion, mai având puțin până la a atinge borna centenarului, în tot acest timp continuând să lucreze întru sporirea valorii patrimoniului nostru de cultură, la a cărui edificare a trudit, vrednic și tenace, din zorii tinereții. Dar iată că vestea pe care o speram a fi cât mai întârziată a sosit totuși în această vară oximoronică și zbuciumată, anunțându-ne că acest adevărat performer cultural a încetat, în sfârșit, să trudească între hârtiile sale întru noi temeiuri de cercetare literară.
Dar câte n-a făcut el în viața sa cu adevărat demnă de prezentat ca material didactic pentru elevi în orele de diriginție la capitolul modelelor exemplare! Pornit din umbra mânăstirii din Suceviţa, el s-a şcolit temeinic, dedicându-se studiului filologic în cel mai înalt sens al termenului şi, beneficiind şi de şansa de a-l fi avut ca mentor doctoral pe marele critic G. Călinescu, el devine unul dintre filologii clasici ai culturii noastre, o personalitate cu valoare de model. Studiază, defrişează şi luminează teritorii literare neştiute, editează numeroase cărţi de valoare nealterabilă, adevărate borne în tărâmul geografiei literare, despre scriitori precum Ion Popovici Bănăţeanu, Ion Agârbiceanu, Ion Slavici, George Coşbuc, Lucian Blaga, Tudor Arghezi și alții. Dar, meritul său cel mai important, chiar la scara axiologiei naţionale, rămâne cel legat de ”instituţia Eminescu”. În speţă, de editarea marii ediţii a operei eminesciene, acea intreprindere uriaşă, de nivel academic, iniţiată de Perpessicius în 1939 şi slujită de acesta până la pierderea vederii; continuată apoi de către alţi cărturari competenţi şi devotaţi precum, Al. Oprea, Petru Creţia, secondaţi de cercetătorii colectivului de specialitate. Cel care încheie, practic, această operă monumentală, după zeci de ani de muncă asiduă, presărată cu numeroase piedici de tot felul, iscate de către cei ce căutau a submina ieşirea la lumină a gândului integral eminescian, a fost Dimitrie Vatamaniuc a cărui acribie, hărnicie, corectitudine, muncă sistematică, tenacitate, voinţă şi competenţă intelectuală, au contribuit la ducerea la bun sfîrşit a ediţiei academice Eminescu, adevărată operă capitală a culturii naţionale, ”monumentul cel mai fălos al culturii române„ cum afirma odinioară Vladimir Streinu. Desigur că alți filologi au continuat și vor continua să cerceteze profunzimea universului eminescian, să intuiască și să statueze noi coordonate de abordare a acesteia, dar ediția Perpessicius, definitivată și șlefuită de neobostul D.Vatamaniuc, va rămâne un reper solid de nealterată referință pentru cultura noastră capabilă astfel a păși în cadența culturii universale. Însă nici acest efort uriaş nu l-a obosit pe redutabilul om de cultură care a continuat să slujească în diferite chipuri pe ogorul literaturii române, dând la lumină alte lucruri neştiute, alte ediţii, activând neobosit în plan publicistic, conducând Centrul academic ”Bucovina” (azi institut) de la Rădăuţi, înfiinţat din iniţiativa Societăţii pentru Cultura în Bucovina al cărei președinte de onoare a fost ; participând la numeroase manifestări publice în lungul şi în latul ţării, mereu cu prestanţă, seriozitate şi competenţă, beneficiind de o memorie redutabilă, mereu proaspătă şi uimitoare, de un capital incomensurabil de informaţii vehiculate într-un stil lapidar, ferm şi inatacabil; dar pe lângă toate, cu un umor personal cuceritor şi dezarmant ce făcea un tandem original cu modul său tranşant de-a spune lucrurilor pe nume. Ca o încununare a recunoaşterii marilor sale merite în cultura naţională, i-a fost atribuit titlul de membru de onoare al Academiei Române, a fost ales preşedinte al Academiei internaţionale ”Eminescu” din India şi al Academiei Carpatica, primind titlul de ”doctor honoris causa” din partea mai multor universităţi.
Acum, la ora despărțirii de acest om-tezaur, care ne va lipsi profund și dureros, se cuvine ca și noi, cei ce viețuim în orașul teilor eminescieni și ne mândrim cu existența unui așezământ dedícat lui Eminescu - la care și el a contribuit întrucâva - dar și toți iubitorii Poetului - cu lacrimi calde și bucovinenii lui dragi - dar și toți prețuitorii de cultură din țara atât de iubită și slujită e el cu profund temei să închine acum o floare de gând înlăcrimat întru recunoștința și neuitarea sa.
*
In imagini, doar cateva dintre multele imprejurari in care am fost alaturi sub semnul eminescian.
///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Dar câte n-a făcut el în viața sa cu adevărat demnă de prezentat ca material didactic pentru elevi în orele de diriginție la capitolul modelelor exemplare! Pornit din umbra mânăstirii din Suceviţa, el s-a şcolit temeinic, dedicându-se studiului filologic în cel mai înalt sens al termenului şi, beneficiind şi de şansa de a-l fi avut ca mentor doctoral pe marele critic G. Călinescu, el devine unul dintre filologii clasici ai culturii noastre, o personalitate cu valoare de model. Studiază, defrişează şi luminează teritorii literare neştiute, editează numeroase cărţi de valoare nealterabilă, adevărate borne în tărâmul geografiei literare, despre scriitori precum Ion Popovici Bănăţeanu, Ion Agârbiceanu, Ion Slavici, George Coşbuc, Lucian Blaga, Tudor Arghezi și alții. Dar, meritul său cel mai important, chiar la scara axiologiei naţionale, rămâne cel legat de ”instituţia Eminescu”. În speţă, de editarea marii ediţii a operei eminesciene, acea intreprindere uriaşă, de nivel academic, iniţiată de Perpessicius în 1939 şi slujită de acesta până la pierderea vederii; continuată apoi de către alţi cărturari competenţi şi devotaţi precum, Al. Oprea, Petru Creţia, secondaţi de cercetătorii colectivului de specialitate. Cel care încheie, practic, această operă monumentală, după zeci de ani de muncă asiduă, presărată cu numeroase piedici de tot felul, iscate de către cei ce căutau a submina ieşirea la lumină a gândului integral eminescian, a fost Dimitrie Vatamaniuc a cărui acribie, hărnicie, corectitudine, muncă sistematică, tenacitate, voinţă şi competenţă intelectuală, au contribuit la ducerea la bun sfîrşit a ediţiei academice Eminescu, adevărată operă capitală a culturii naţionale, ”monumentul cel mai fălos al culturii române„ cum afirma odinioară Vladimir Streinu. Desigur că alți filologi au continuat și vor continua să cerceteze profunzimea universului eminescian, să intuiască și să statueze noi coordonate de abordare a acesteia, dar ediția Perpessicius, definitivată și șlefuită de neobostul D.Vatamaniuc, va rămâne un reper solid de nealterată referință pentru cultura noastră capabilă astfel a păși în cadența culturii universale. Însă nici acest efort uriaş nu l-a obosit pe redutabilul om de cultură care a continuat să slujească în diferite chipuri pe ogorul literaturii române, dând la lumină alte lucruri neştiute, alte ediţii, activând neobosit în plan publicistic, conducând Centrul academic ”Bucovina” (azi institut) de la Rădăuţi, înfiinţat din iniţiativa Societăţii pentru Cultura în Bucovina al cărei președinte de onoare a fost ; participând la numeroase manifestări publice în lungul şi în latul ţării, mereu cu prestanţă, seriozitate şi competenţă, beneficiind de o memorie redutabilă, mereu proaspătă şi uimitoare, de un capital incomensurabil de informaţii vehiculate într-un stil lapidar, ferm şi inatacabil; dar pe lângă toate, cu un umor personal cuceritor şi dezarmant ce făcea un tandem original cu modul său tranşant de-a spune lucrurilor pe nume. Ca o încununare a recunoaşterii marilor sale merite în cultura naţională, i-a fost atribuit titlul de membru de onoare al Academiei Române, a fost ales preşedinte al Academiei internaţionale ”Eminescu” din India şi al Academiei Carpatica, primind titlul de ”doctor honoris causa” din partea mai multor universităţi.
Acum, la ora despărțirii de acest om-tezaur, care ne va lipsi profund și dureros, se cuvine ca și noi, cei ce viețuim în orașul teilor eminescieni și ne mândrim cu existența unui așezământ dedícat lui Eminescu - la care și el a contribuit întrucâva - dar și toți iubitorii Poetului - cu lacrimi calde și bucovinenii lui dragi - dar și toți prețuitorii de cultură din țara atât de iubită și slujită e el cu profund temei să închine acum o floare de gând înlăcrimat întru recunoștința și neuitarea sa.
*
In imagini, doar cateva dintre multele imprejurari in care am fost alaturi sub semnul eminescian.
Doliu în literatura română: Academicianul Dimitrie Vatamaniuc, cel mai cunoscut eminescolog, a încetat din viață
http://bucpress.eu/social/doliu-in-literatura-romana-academicianul-7123////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
7 fotografii frumoase cu marele eminescolog Dimitrie Vatamaniuc.
http://roncea.ro/2018/07/06/7-fotografii-frumoase-cu-marele-eminescolog-dimitrie-vatamaniuc-dumnezeu-sa-l-odihneasca-in-pace-alaturi-de-romanul-absolut-mihai-eminescu-bucurati-va-de-bucuresti-aici-puteti-calca-pe-urmele/4 iul. 2018
Festival International de Folclor INTÂLNIRI BUCOVIENE 2018
22 VIDEO VEZI AICI:
INTERNATIONAL FOLK FESTIVAL 'Bukowina Meetings
"29 MIЖНAPOДНИЙ ФOЛЬКЛOPНИЙ ФЕCTИBAЛЬ БУКОВИНСЬКІ ЗУСТРІЧІ
MIĘDZYNARODOWY FESTIWAL FOLKLORYSTYCZNY "BUKOWIŃSKIESPOTKANIA"
La Cernăuți a avut cea de-a 29-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor „Întâlniri Bucovinene”
În perioada 30 iunie – 1 iulie 2018 la Cernăuți a avut loc cea de-a 29-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor „Întâlniri Bucovinene”, desfăşurat anual, în urma acordului încheiat între ţările participante: Polonia, Ucraina, Ungaria şi România – informează Agenția BucPress.
Astfel, în decursul a 29 de ani, Festivalul Internațional “Întâlniri bucovinene” a reușit să aducă în fața întregii lumi frumoasele tradiții bucovinene, specifice fiecărei comunități etnice, care păstrează, împărtășesc și se mândresc cu tezaurul naţional. Prima parte a evenimentului, care anul acesta a reunit 35 de colective și ansambluri etnofolclorice din Ucraina, Polonia, România și Ungaria, a avut loc pe principala strada pietonală Olga Kobyleanska, unde au susţinut un program cultural artistic. Totodată, la dispoziția spectatorilor, Teatrul de tradiții populare „Cernivceanca” a organizat în fața Casei Naționale a Polonezilor din Cernăuţi o expoziție de haine de epocă. A avut loc și un spectacol de gală în cadrul acestui festival.
Festivalul “Întâlniri bucovinene” a început să se desfăşoare începând cu anul 1990, ideea aparţinându-i profesorului de filologie slavă la Universitatea din Varşovia, cernăuţean de origine, Kazimierz Feleszko şi etnografului de la Casa de Cultură a oraşului polonez Pila, Zbigniew Kowalski. Potrivit lor, acesta a fost iniţiat din nevoia de conservare şi propagare a imaginii Bucovinei ca regiune multinaţională în care grupurile etnice diferite au trăit şi trăiesc în bună înţelegere. Prima ediţie a festivalului a avut loc la Jastrowie în perioada 22-24 iunie 1990, sub denumirea de „Festival de folclor al polonezilor originari din Bucovina”. La această ediţie au participat 9 grupuri artistice - 7 dintre ele fiind din Polonia, iar 2 de peste hotare: unul polonez din România şi altul ucrainean din Cernăuţi.
În pofida timpului şi a schimbărilor ce avuseseră loc în ultimii ani în Europa de est, tradiţia bucovineană, de toleranţă şi de bună înţelegere, continuă să-şi găsească susţinătorii ei. Prin urmare, organizatorii au ajuns la concluzia că festivalul trebuie să capete un caracter nou, adică internaţional. Pentru a evita evidenţierea şi prezenţa numai a grupurilor folclorice şi tradiţionale poloneze, organizatorii au hotărât să lărgească participarea la festival prin invitarea unor grupuri aparţinând altor etnii bucovinene. Din anul 1992 s-a optat pentru denumirea Festivalul Internaţional de Folclor „Întâlniri Bucovinene”. Schimbarea denumirii festivalului a creat posibilitatea de a reînvia şi de a prezenta, prin folclor, bogăţia principală a Bucovinei: relaţiile de bună vecinătate, la baza cărora, pe primul plan, a fost întotdeauna omul şi nu sistemele politice, stima, înţelegerea şi respectul între diferenţele etnice, culturale şi religioase.
Drept rezultat, „Întâlnirile Bucovinene” s-au transformat într-un festival internaţional, iar Jastrowie şi Pila - Polonia, au devenit centrele de prezentare a creaţiei şi tradiţiilor populare bucovinene, intrând astfel în istoria Bucovinei şi a bucovinenilor împrăştiaţi prin toată lumea, ca sărbătoarea anuală a culturii populare a regiunii. Ideea principală a „Întâlnirilor Bucovinene” este convingerea că, atât timp cât „susţinerea şi prezentarea integrală a valorilor bucovinene în general, ca şi a identităţii culturale proprii, le sunt la fel de necesare bucovinenilor care locuiesc peste Prut şi pe Siret, pe cât le sunt bucovinenilor emigranţi, organizatorii vor păstra forma actuală de organizare a festivalului, dorind totodată ca acest proiect european să devină reper pentru dialogul comunităților naționale în Europa, să antreneze generația tânără, în a cunoaște și promova patrimoniul național comun moștenit.
BucPress
FOTO SI VIDEO DE NICOLAE HAUCA
Abonați-vă la:
Postări (Atom)