27 feb. 2017

Apsa NR 1 2017

Apsa NR 1 2017 by Nicolae Hauca Mykola Havka on Scribd

26 feb. 2017

„Mașina cu poeți” din nou la Cernăuţi

VEZI 26 DE VIDEO AICI:

https://www.youtube.com/watch?v=56snhwEow5k&list=PLOQqVtnkhWmgnJNl0JZ1sMiZ-PH0j0OG3

„Maşina cu poeţi” din nou la Cernăuţi

Cea de a cincea şedinţă a cenaclului transfrontalier „Maşina cu poeţi” a staţionat timp de câteva ore în incinta Cafenelei literare Bucureşti a Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” la Cernăuţi.

Şedinţa cenaclului a fost moderată de conducătorii acestei formaţiuni literar-artistice poetul Vasile Tărâţeanu, preşedintele Centrului şi domnişoara Gina Puică, şefa Lectoratului român al Universităţii sucevene „Ştefan cel Mare” care funcţionează în cadrul Universităţii Naţionale „Iurii Fedkovici” din Cernăuţ.

Ca de obicei la Cernăuţi au socit membrii Clubului de iniţiativă literară, din Suceava, condus de Constantin Horboveanu, alături de care s-au aflat Constantin Severin, Călin Dănilă, Cezar Starton, Gheorghe Saucuc şi invitatul de onoare al Cenaclului, poetul şi prozatorul Alexandru Ovidiu Vântilă,redactorul-şef al prestigioasei reviste sucevene ”Bucovina Literară”.

Din partea nordului literar al Bucovinei calitatea de invitat de onoare a avut-o remarcabilul scriitor Mircea Lutic, poet, istoric literar, eseist şi traducător, membru al Uniunii Scriitorilor din Ucraina, România şi Republica Moldova alături de domnia sa aflându-se domnii Marin Gherman, Vasile Bâcu, Gheorghe Şodrângă, Ilie Luceac, doamna Alexandrina Cernov, Ştefan Broască, Dorin Misichevici ş.a.

În cadrul cenaclului au debutat cu versuri Ilie Tomiuc, Vasile Carlaşciuc din Cernăuţi şi Elisaveta Seleţcaia din Mahala.

E de menţionat în mod special că şedinţa Cenaclului a început şi a continuat pe parcurs cu o surpriză deosebit de plăcută. Maestrul Nicolae Hacman în mâinile căruia vioara capătă viaţă miraculoasă, însoţit de pianista Irina Gurali au prezentat trei piese muzicale care nu i-au putut lăsa indiferenţi pe participanţii la cenaclu. Un moment muzical inedit a fost susţinut de distinsa doamnă Elena Nandriş, primăriţa comunei Mahala, raionul Noua Suliţă, posesoarea unei voci încântătoare. Ea este şi autoarea textelor multora dintre cântecele pe care le interpretează cu deosebită măestrie.
La şediunţa cenaclului literar transfrontalier "Maşina cu poeţi” a participat şi domnul consul Edmond Neagoe în dubla sa calitate – de diplomat, reprezentant al Consulatului General al României la Cernăuţi, dar şi de poet de pe când făcea parte dintr-un renumit cenaclu studenţesc.

Următoarea şedinţă a cenaclului literar transfrontalier „Maşina cu poeţi” va avea loc în luna martie, la Suceava.

Text şi foto/video de Nicolae Hauca

24 feb. 2017

Revista presei nord bucovinene de limba română din 23/02/2017

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală, accesați tastele Ctrl și (+) la mărire & Ctrl și (–) la micșorare

CONCORDIA 24.02.17 by Nicolae Hauca Mykola Havka on Scribd

Libertatea cuvântului 2017 Nr. 08 by Nicolae Hauca Mykola Havka on Scribd

Constelatii Diamantine Nr 78 2017 by Nicolae Hauca Mykola Havka on Scribd

GAZETA DE HERȚA 24 02 2017 by Nicolae Hauca Mykola Havka on Scribd

20 feb. 2017

La Cernăuți a fost prezentat proiectul „Bucovina - zonă de contact”

Proiectul „Bucovina – zonă de contact” a fost prezentat astăzi, 20 februarie 2017, la Cernăuți, în cadrul Centrului de Business „Intercity”. Proiectul este o inițiativă a Universității St. Gallen din Elveția, realizată de ONG Quadrivium din Cernăuți și Centrul de Studii Europene din cadrul Universității „A.I. Cuza” din Iași – informează BucPress.

Potrivit organizatorilor, proiectul își propune să analizeze interacțiunea dintre diferitele niveluri culturale, identitare, istorice existente în regiunea istorică Bucovina, să analizeze impactul pe care interacțiunea dintre aceste niveluri îl are asupra interpretărilor și percepțiilor spațiului studiat.
Coordonatorul proiectului din Ucraina este expertul Nadia Bureiko, din echipă făcând parte Serghei Bostan de la universitatea cernăuțeană și politologul Serghei Hakman.
Coordonatorul proiectului în România este Teodor Lucian Moga de la Centrul de Studii Europene, Iași. Alți membri ai echipei: Ulrich Schmid (Elveția), Carmen Scheide (Elveția), Alexandra Gheorghiu (Iași) și Bogdan-Constantin Ibănescu (Iași). Echipa proiectului s-a ocupat de un studiu – o analiză sociologică care abordează probleme de percepție identitară, memorie colectivă și imagini ale “celuilalt” la nivelul comunității românești din nordul Bucovinei (Ucraina), precum și la nivelul comunității ucrainene din sudul Bucovinei (România).

Studiul se bazează pe o agendă de cercetare comună, desfășurată în zona istorică a Bucovinei, atât în Ucraina, cât și în România, luând în calcul particularitățile zonei istorice a Bucovinei văzute dintr-o perspectivă multidisciplinară (istorică, politică, economică, juridică, culturală și lingvistică) - notează BucPress.

În timpul prezentării proiectului a avut loc un schimb de opinii despre cercetarea sociologică realizată în Bucovina istorică, cu participarea experților din ambele state. Doamna Eleonora Moldovan, consul general al României la Cernăuți, citată de Radio Cernăuți, a menționat importanța dialogului româno-ucrainean în menținerea toleranței bucovinene, amintind despre valoarea istorică și culturală a Bucovinei și locuitorilor ei.
Mai multe detalii despre proiectul „Bucovina - zonă de contact” aflăm din interviul solicitat de jurnalistul Marin Gherman de la Radio Cernăuți și portalul de știri BucPress domnului Teodor Lucian Moga, lector la Centrul de Studii Europene din Iași. Interviu poate fi audiat în subsolul acestui text.
BucPress
Radio Cernăuți

FOTO DE N. HAUCA

VĂ AŞTEPTĂM LA CENACLU

Cenaclul literar transfrontalier „Maşina cu poeţi” poposeşte din nou la Cernăuţi. Şedinţa ordinară va avea loc în ziua de 25 februarie curent în incinta Cafenelii literare „Bucureşti” a Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” ( Cernăuţi, str. Kobyleanska, 9).

Poeţii din Suceava vor ajunge la Cernăuţi în prima parte a zilei de sâmbătă, orele 12.00, când va începe şi întâlnirea cu ei.

Din partea gazdelor invitat de onoare va fi remarcabilul poet şi traducător Mircea Lutic, personalitate proeminentă a vieții culturale din Bucovina, scriitor bine-cunoscut în întreg spațiul românesc, iar din partea Sucevei poetul şi eseistul Alexandru Ovidiu Vintilă, redactor şef al revistei „Bucovina Literară”.

La întâlnire sunt invitați profesorii de limba şi literatura română, ziarişti, scriitori, admiratori ai cuvântului frumos, elevi din clasele superioare ale școlilor româneşti din oraş şi din regiune, admiratori ai cuvântului frumos..

În continuare dăm publicității câteva date sumare din bogata biobibliografie a invitaților de onoare la ședința de sâmbătă, 25 februarie a cenaclului nostru.

Mircea LUTIC,

Membru al Uniunilor Scriitorilor din România, Republica Moldova şi Ucraina, laureat al Premiului Literar Internaţional “Ivan Franko”, al Premiilor Uniunii Scriitorilor din Moldova, al Premiilor Regionale “Mircea Streinul”, “Dmytro Zahul” şi “Isidor Vorobkievici”, Laureat al premiului „Mihai Eminescu” pentru poezie al Academiei Române. Decorat cu Ordinul Naţional al României “Serviciul credincios” în gradul de ofiţer, distins cu Diploma şi Medalia Preşedintelui României, cu Diploma de Onoare a Radei Supreme a Ucrainei. Inclus în “Cartea de Aur” a Ucrainei. Cetăţean de onoare al Bucovinei.

Mircea Lutic a debutat în presă, în anul 1962, cu poezii şi articole de critică literară, semnând şi cu pseudonimele Mircea Glie, L. Mărăcină, M. Vătreanu, Savin Zinescu. După cum l-a prezentat academicianul Grigore Bostan, Mircea Lutic este un poet tradiţionalist de sorginte romantică, purtător al “comândului neîmplinit al străbunilor, străjuitori de veci ai gliei”, care „caută să descifreze semnificaţiile străvechi, istorice, ale cuvintelor turnate în viers de baladă şi doină sau ţesute în pânză de basm şi legendă. Mai mult, remarcabilul istoric şi critic literar academicianul Mihai Cimpoi menţionează că poetul Mircea Lutic este este „un degustator aristocratic, epicureic al aromelor, culorilor, sunetelor, pe care le ţese în reliefuri fine, un cioplitor direct în piatră şi marmoră, un tăietor în diamant”.

Poezia lui Mircea Lutic este doldora de sunete de ritmuri perene, de melodii inefabile, de lumini şi umbre, împrăştie scântei împrejuru-i din rugurile ancestrale care mistuie făptura poetului. Ea-i bine instrumentată în “şopot cristalin de verb matern”. Pentru că poetul crează în diverse regimuri lirice tot mai bogate de la un an la altul. Astfel, poezia lui îşi păstrează datul iniţial întru fiinţă, poetul rămânând peste ani acelaşi om angajat istoric, acelaşi luptător pentru adevăr şi dreptate. Tonul imnic iniţial, de laudă şi mărire a vremilor de glorie ale neamului, poate fi cu uşurinţă depistat în “Eminescu”, “Limba maternă”, “Datul întru fiinţă”, “Avem o singură tămadă”, “Semene din veac”, “Homo sapiens”, „Noimă”, “Glosă”, “Cei doisprezece”, “Înviere”, “Clopotul conştiinţei de neam” şi în alte versuri de factură civic-organică, realizate la un grad intelectual superior, unele cu tentă uşor povăţuitoare, moralizatoare, altele filosofice, religioase, prin care voieşte să ţină nestinsă flacăra conştiinţei naţionale.

Îndeosebi de rodnică este prestaţia scriitorului atât în domeniul poeziei, cât şi al eseisticii şi transpunerii artistice în limba română a celor mai importante opere din literatura universală şi în special din limbile rusă şi ucraineană. Printre autorii traduşi de Mircea Lutic în limba română se numără F. Dostoievski, A. Puşkin, I. Turgheniev A. Cehov, M. Lermontov, L. Tolstoi, M. Şolohov V. Zemliak, precum şi cei mai importanţi poeţi şi prozatori ucraineni clasici şi contemporani ş.a.

Despre creaţia lui Mircea Lutic au scris academicienii Mihai Cimpoi, Grigore Bostan şi Nicolae Bileţchi, istoricii şi criticii literari Adrian Dinu Răchieru, Mihail Dolgan, Viorel Dinescu, Ştefan Hostiuc, Mykola Bohaiciuk, Catinca Agache, Aurel Sasu, Viktor Kosiacenko, Irina Ghembliuc, Oksana Dovhan, scriitorii Grigore Crigan, Ilie Tudor Zegrea, Serafim Belicov, eseista Maria Toacă ş.a.

Alexandru Ovidiu Vintilă (n. 26 septembrie 1977, Suceava) este poet şi eseist. Doctor în istorie. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iaşi şi vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Bucovineni. Redactor-şef al revistei „Bucovina literară” şi membru în colegiile redacţionale ale publicaţiilor „Glasul Bucovinei” (Cernăuţi) şi „Scriptum” a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava. Până în prezent a publicat următoarele cărţi: caricatura de cretă, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2003 (apărută în 2004, Premiul Editurii Cartea Românească la Festivalul–Concurs de poezie „Porni Luceafărul…”, Botoşani, 2002; Premiul pentru debut al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, 2004; nominalizat la Premiul pentru debut în poezie al filialei ieşene a Uniunii Scriitorilor din România, 2004); miezonoptice. tradiţia rupturii, Iaşi, Editura Timpul, 2008 (Premiul Fundaţiei Culturale a Bucovinei, secţiunea poezie, 2009; un grupaj de poeme din acest volum a obţinut Premiul I în cadrul Concursului „Natale Oggi”, organizat de „Poesia Attiva”, Torino, decembrie 2008); cartea lui koch, Timişoara, Editura Brumar, 2009 (Premiul Societăţii Scriitorilor Bucovineni, secţiunea poezie, 2010). La Editura Timpul din Iaşi, în 2011, a publicat viaţa preschimbată, un grupaj de versuri din această carte a obţinut Premiul pentru poezie Octavian Goga, Ciucea – Cluj-Napoca, 2010, precum şi Premiul Editurii Dagan, Paris, 2011. De asemenea, autorului i-a mai apărut la Editura Tracus Arte din Bucureşti, în 2011, un volum de eseistică intitulat Demersul dialogic. Semne ale unei experienţe a înţelegerii (Premiul Societăţii Scriitorilor Bucovineni, secţiunea publicistică, 2012). Pe lângă acestea, a mai publicat tomul Traian Brăileanu. Întruchipările raţiunii. Fapte, idei, teritorii ale realităţii din interbelicul bucovinean, Bucureşti, Editura Paideia, 2012 (Premiul Restitutio al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iaşi şi Premiul Societăţii Scriitorilor Bucovineni, ambele în anul 2013), precum şi monografia (teză de doctorat la origine) Traian Brăileanu. Dialectica unei istorii personale, Bucureşti, Editura Tracus Arte, 2013. În anul 2014, la editura bucureşteană Karth, un imprint Herg Benet, a publicat volumul de poezie intitulat obiecte psihice. Urmează să-i apară, la Editura Eikon, o carte de eseistică intitulată Poetici ale sinelui. Faptul-de-a-fi-în-modul-cel-mai-propriu. De-a lungul timpului a publicat în majoritatea revistelor literare din România. Publică, de asemenea, constant în reviste ştiinţifice din România precum: „Revista Română de Sociologie”, „Revista de Filosofie”, „Analele Bucovinei” ş.a. Prezent în mai multe volume colective cu grupaj de poeme sau studii ştiinţifice. Poezia sa a fost tradusă fragmentar în limbile engleză, franceză, turcă ş.a.

Ascultă Online Radio Cernăuți