Proiect ambițios și de folos național cu un generic sugestiv ”Din Boian la Vatra Dornei”

VIDEO -https://www.facebook.com/nicolae.hauca/videos/5067174113394550/?notif_id=1661858526032014&notif_t=video_processed&ref=notif //// https://www.facebook.com/nicolae.hauca/videos/2215305545318399 ///////////////////////// ROMÂNI DIN BOIAN, DIN CERNĂUȚI ȘI DE PÂNĂ LA VATRA DORNEI... VĂ AȘTEAPTĂ ÎN DULCEA BUCOVINĂ ! Un bucovinean nu doar îndrăgostit de pitorescul plaiului natal, ci și dornic de a-l face cunoscut lumii întregi, dar mai ales conaționalilor de pretutindeni, s-a implicat cu trup și suflet în dezvoltarea turismului din Țara Fagilor. Este prof. Ioan Ițco din Câmpulung Moldovenesc, director fondator al primului Institut de Învățământ și Cercetare în Turism din România ”I.P.I. Bucovina”, editor al revistei ”Dulce Bucovină”, autorul unui complex Ghid turistic al județului Suceava. În calitatea-i de persoana competentă în domeniu (a fost directorul complexelor turistice de la Câmpulung Moldovenesc și Suceava), dar și ca român cu suflet mare, bun cunoscător al istoriei Bucovinei din cele mai vechi timpuri, a pus la cale un proiect ambițios și de folos național, susținut deocamdată de câțiva prieteni apropiați care-i împărtășesc entuziasmul, cu un generic sugestiv ”Din Boian la Vatra Dornei”, care a început cu ”Galeria oamenilor de seamă din nordul și sudul Bucovinei”, realizată de redacția revistei ”Dulce Bucovină”, președinte fondator prof. Ioan Ițco. După cum a ținut să menționeze, de la primii pași la punerea în mișcare a acestei idei l-a susținut bloggerul Euro Media Nicolae Hauca, președinte al Asociației Pro Bucovina. Și iată că după mult zbucium și emoții a sosit și ziua lansarii acestei originale galerii, aleasă fiind duminica de 28 august, iar ca locație - frumoasa comună Iacobeni, așezată într-un peisaj pitoresc de extraordinară atracție turistică. La lansare au fost prezenți invitați din nordul Bucovinei, care s-au bucurat de onoarea de a fi incluși în aceeași suită cu personalități de mare valoare, cum sunt cei din trecutul Bucovinei – Aron Pumnul, Eudoxiu Hurmuzachi, Iancu Flondor, dar și oameni de cultură din timpurile noastre – poetul Mircea Lutic. De fapt, e doar un început de galerie, care urmează să fie completată. Noi, invitații din Cernăuți, oameni ai scrisului - Nicolae Toma, redactor-șef al ”Zorilor Bucovinei” și președinte al Societății Jurnaliștilor Români Independenți din Ucraina, jurnaliștii Felicia Nichita-Toma, Maria Toacă, suntem conștienți de modestele merite și totodată recunoscători pentru faptul de a fi incluși în această galerie, unde și-au găsit locul și alți colegi jurnaliști, lideri de societăți naționale – Iurie Levcic, Vasile Bâcu, Nicolae Șapcă, Ștefan Broască, Diană Toma, Sergiu Bărbuță, Nicolae Hauca, Vladimir Acatrini ș.a. Pe bună dreptate, în galeria bucovinenilor un loc de cinste îi revine doamnei Consul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, pentru că susține comunitatea noastră românească, ne încurajează și ne ajută la demararea proiectelor orientate la prosperarea spirituală, perpetuarea culturii naționale și consolidarea unor relații armonioase între români și ucraineni, precum și cu toate etniile conlocuitoare. Locul printre personalitățile de seamă ale Bucovinei îi revine, mai ales, datorită activităților din acest an, extrem de dificil pentru Ucraina, prin ajutorul acordat deschizându-le ucrainenilor adevărata Românie și sporind prestigiul românilor în mediul ucrainean, în fața autorităților cernăuțene cu care găsește limbă comună. Spun aceste lucruri nu pentru lauda de care n-are nevoie șefa misiunii diplomatice la Cernăuți, ci ca argument la portretul dumneaiei în galeria oamenilor de seamă ai Bucovinei. Oportună i-a fost prezența și la această întâlnire, sugerându-le primarilor Vasile Cozan, comuna Panaci, și Viorel Maxim, Iacobeni, să nu se limiteze doar la întâlniri frățești, ci să demareze proiecte transfrontaliere privind schimbul turistic, de comun folos, cu primării din nordul Bucovinei, căci ”prin turism se facilitează cunoașterea valorilor culturale și comunitățile românești din afara frontierei devin mai vizibile”. Ne-am convins că Ioan Ițco este înconjurat de prieteni cu inima română, nu mulți dar buni, dispuși să-l ajute: unii cu stare modestă, cum este redactorul-șef al revistei ”Dulce Bucovină”, Victor Raiescu, prieten de la primii pași, primul care a donat 50 de lei pentru fondarea publicației, dar și oameni cu stare, ca Costel Ungurașu, care ne-a îndemnat la unitate și iertare. ”Să fim fericiți că suntem aleșii acestui neam și să ducem mai departe demnitatea neamului. În 1996 am fost la Cernăuți, am văzut durerea românilor. Și regretatul meu frate, Mihai, era cu inima la românii de dincolo. Cel mai minunat lucru ce l-am făcut este că am pus o cărămidă la temelia orfelinatului din Rădăuți. Să vedeți ce copii cuminți cresc acolo, aș da și cămașa de pe mine pentru ei. Sunt copii care încep ziua cu rugăciunea de dimineață. Numai cu credință te poți bucura de lumina zilei, fără credință n-ai cum să vezi lumina”, ne-a spus Costel Ungurașu. De la un om cu devotement față de datoriile încredințate, primarul din Panaci, Vasile Cozan, am luat cuvintele:”Gândiți cu inima și n-o să greșiți niciodată, mai degrabă greșiți cu rațiunea”. Într-adevăr, cred că nu greșesc, afirmând că toți cei adunați în jurul lui Ioan Ițco, gândesc mai întâi cu inima: inginerul Alberto Fuchs, ultimul neamț din Iacobeni (așa mi s-a prezentat exponentul minorității germane din Iacobeni), doamna Maria Luța, fermieră din Horodnic, purtătoare de comori populare după cum s-a prezentat în mândrul costum popular, dar și o gospodină de nota zece, apreciată de plăcintele ce ne-au lăsat gura apă. Doamna Luța, care a fost pe la Cernăuți, ne-a lăudat că suntem mai români decât conaționalii din România. Așa spun toți care vor să ne cunoască cu adevărat, înțelegând că patriotismul se naște din suferință. Ne-am bucurat să întâlnim printre susținătorii dlui Ioan Ițco pe tânăra Cornelia Zavoianu, desing-ul revistei. Am avut și din Boian o tânără printre noi, pe Anișoara Botă, studentă la Universitatea ”Ștefan cel Mare” din Suceava. Așadar, o putem numi reprezentantă a ambelor părți ale Bucovinei. Anișoara este sora sculptorului Cristi Botă, partenerul lui Ioan Ițco în realizarea unei suite de busturi oamenilor de seamă din Bucovina. Revenind la genericul ”Din Boian la Vatra Dornei”, amintesc și de prezența doamnei Rozalia Motrici, de la care am primit două noi volume postume ale regretatului Mircea Motrici, radioreporterul care a făcut cunoscut nordul Bucovinei în Țară și în lume, a poposit deseori și la Boian, lăsând frumoase amintiri în inimile boincenilor. Și cărțile lui Mircea Motrici, și revista ”Dulce Bucovină”, dar sperăm că și cuvintele noastre, ale jurnaliștilor prezenți la această întâlnire de suflet, vor atrage români de pretutindeni pe cărări de dor spre Bucovina noastră de la nord, cea de peste eternul verde al Dornelor. (Maria TOACĂ)