12 nov. 2021

CERNAUTI. OBIECTE PIERDUTE. 2021/// Чернівці. Бюро знахідок.






CU O CARTE, CU UN CÂNTEC, CU TRANSPUNERI ÎN TRECUT ȘI SPERANȚA LA VIITOR, ÎNCĂ O DATĂ AM ÎNTREGIT BUCOVINA
Cât de bine a spus Eminescu și cât de profund simțim uneori că ”...în lumea asta nu este nimic mai interesant decât istoria poporului nostru, trecutul lui...”. Am trăit o zi marcată de emoțiile întâlnirii cu istoria noastră în miezul acestor cuvinte, dar nu numai de dragul trecutului, ci mai mult pentru a ne menține cu demnitate în prezentul ce ni-i dat să-l supraviețuim și a nu ne pierde speranța la viitor. Ca într-o cunună miraculoasă s-au împletit mai multe evenimente, încondeind preludiul la apropiata sărbătoare a Unirii Bucovinei și Zilei Naționale a României. Cartea ”Cernăuți. Obiecte pierdute”, devenită deja cunoscută în spațiul românesc, însoțită de autorul ei, Mircea Diaconu, a ajuns de la Suceava la Cernăuți, fiind primită ca un copil drag la ea acasă. La Palatul Național al Românilor din centrul capitalei Bucovinei, unde a avut loc lansarea volumului și întâlnirea cu autorul s-au adunat, în condițiile restricțiilor dictate de pandemie, doar o mică parte din cei care, auzind de apariția ei doresc s-o aibă în casele lor. Susținut de Biblioteca Bucovinei ”I. G. Sbiera”, director Gabriel Cărăbuș, și de Consiliul Județean Suceava, scriitorul Mircea Diaconu a reușit să aducă la Cernăuți o donație impunătoare, fiecare din cei prezenți la întâlnire primind în dar câte o carte cu autograful autorului. De fapt, 12 noiembrie, zi însemnată pentru noi și datorită faptului că este data semnării decretului privind înființarea Consulatului României la Cernăuți (anul 1997), va rămâne ca una din cele mai benefice în cronica vieții Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina ”Mihai Eminescu” din Cernăuți. Președintele Societății, poetul Vasile Bâcu a primit o consistentă donație tehnică, oferită de Consulul General Irina Loredana Stănculescu din partea Camerei Notarilor Publici din București. Ideea și inițiativa sponsorizării vine de la șefa misiunii diplomatice a României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, încadrată cu trup și suflet la modernizarea Palatului Național. Odată ce și-a asumat și această povară, dumneaei nu contenește să poarte grija pentru înzestrarea acestui local ce și-l dorește să fie un important centru de spiritualitate și cultură românească Pe bună dreptate, la această lansare de carte, precum și la alte manifestări doamna Irina Loredana Stănculescu e prvită mai mult ca gazdă decât oaspete.
La ei acasă s-au simțit și sucevenii, scriitorul dr. Mircea Diaconu și dr. Gabriel Cărăbuș. Mai ales, mă face să cred astfel mărturisirea domnului Mircea Diaconu, care, destăinuind fascinanta sa obsesie pentru o lume pierdută, spune că ”într-o vreme visa că a trăit la Cernăuți”, că a răticit pe străzile și printre casele seculare ale acestui oraș. Poate s-a aflat și în epicentrul evenimentelor evocate în cartea sa, poate a urcat în primul tren, care și-a reluat, la 3 ianuarie, orele 2, 1923, circulația directă între Cernăuți-București?! Numai în mintea unui visător, cu suflet de poet putea să încolțească ideea acestei fascinante călătorii prin Cernăuțiul din primii anii de după Marea Unire, 1923-1926. Subtil a pătruns în universul de visător romantic al autorului prezentatorul Dragoș Olaru, care l-a numit în repetate rânduri ”poete” pe seriosul scriitor, doctor în filologie și critic literar. Spre deosebire de mine, care, în calitate de prezentatoare, m-am referit la latura emotivă a lucrurilor, Dragoș Olaru, specialist în arhivistică, s-a aprofundat în detalii bazate pe documente, s-a referit la unele pasaje cu valoare de veritabile poeme. S-a simțit și o legătură de spirit între prezentator și autor, ambii împătimiți de pasiunea de a șterge colbul de pe comorile ascunse prin arhive și a le scoate la lumină.
În această comuniune de inimi și simțiri am avut onoarea și bucuria de a auzi nu puține cuvinte apreciative (poate nu îndeajuns meritate) la adresa cărții mele ”Ștefan cel Mare din poveștile tatei” – de la Vasile Bâcu, moderatorul manifestării, de la doamna Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, directorul Editurii ”Alexandru cel Bun”, care a spijinit tipărirea cărții, de la respectabilul profesor Ilie Popescu, președintele Societății regionale ”Golgota”. Însuși faptul că s-a întâlnit într-un eveniment al lansării cu volumul lui Mircea Diaconu e o cinste pentru autoare.
Peste toate nostalgiile cernăuțene și nesfârșitele enigme ale trecutului a picurat o lacrimă de cântec - de la talentatele noastre interprete, Carolila Jitaru (eternul ”Poem bucovinean” al lui Grigore Bostan), Maria Dovghei (romanțe pe versuri de Veronica Micle, acompaniată la pian de nepoata sa Mirela, tânără, dar deja consacrată pianistă, laureată a unor concursuri internaționale), Natalia Camelia (piesa ”Copacul”, dezvăluire continuă spre desăvârșire). Ca o apă vie s-au revărsat vocile lor - peste tristeți, peste bucurii... Tristețile să dispară, bucuriile să înflorească, prinzând aripi de zbor spre regăsirea idealurilor pierdute. (Maria Toacă)
Вы, Микола Шапка, Larisa Jar и ещё 67
Комментарии: 4
Поделились: 11
Супер
Супер
Комментировать
Поделиться

Комментарии: 4


„Cernăuți. Obiecte pierdute” / Чернівці. Бюро знахідок. Фреска міжвоєнного періоду. /// 
VIDEO -https://www.youtube.com/watch?v=xwHjq1ASOUY ///
Maria Andries
REVIN LA CERNĂUȚI, DE UNDE AU PLECAT,
VISELE CU TOT CU LUCRURILE PIERDUTE
Se întorc acasă obiecte, întâmplări cu oameni simpli și împărați ai valorilor românești – de la Suceava scriitorului Mircea Diaconu, prorector la Universitatea ”Ștefan cel Mare”, din Chișinăul editorului Alexandru Cistelecan, din regretele noastre, ale celor care trăim mai profund decât frații din Suceava și Chișinău drama orașului nostru drag, Cernăuți. Vineri îl vom avea pe autorul extraordinarului volum ”Cernăuți. Obiecte pierdute” printre noi, la Cernăuți. Și vom porni împreună într-o lungă, fantastic de emoționantă călătorie prin anii 1923-1926, ne vom desfăta sufletele în cele mai fericite momente ale cernăuțenilor din epoca românească a orașului și îl vom iscodi pe Mircea Diaconu, cu întrebarea: ”Cum și de unde i-a venit ideea readucerii în actualitate a Cernăuțilui interbelic (anii 1923-1926) prin anunțuri apărute în presa vremii?”. ///                  
  La Cernăuți a fost lansat volumul „Cernăuți. Obiecte pierdute” de Mircea A. Diaconu
Un nou volum ce poartă semnătura scriitorului și profesorului universitar Mircea A. Diaconu și intitulat „Cernăuți. Obiecte pierdute” a fost lansat azi la  ora 12.00 în incinta sediului Societății pentru Cultura și Literatura română „Mihai Eminescu” din Cernăuți.
Purtând sigla editurii Cartier din capitala Republicii Moldova, cartea prezintă o frescă a Cernăuțiului interbelic clădită pe anunțurile vremii apărute în frumosul oraș de pe Prut, informațiile primite prin intermediul acestora purtându-l pe cititor într-o lume diversă și complementară. Veți putea astfel trece în revistă de la simple evenimente din viața orașului și a locuitorilor săi, la implementări ale legilor românești aflate în vigoare deja în fostul regat, norme pentru petreceri și plajă, de la tarife aplicate diverselor activități sau acțiuni ale societăților timpului, la marile concerte susținute de „Cel mai mare maestru de vioară a timpului de astăzi”, George Enescu, în frumoasa sală a Teatrului Național din Cernăuți.
Alexandru Cistelecan scrie despre volumul care va apărea în curând: „<Cernăuți. Obiecte pierdute> e un mozaic pornit de la o idee isteață eminent. Anunțurile decupate (și aranjate astfel încât laitmotivul obiectelor pierdute să nu fie doar o cheie muzicală a compoziției, ci și un simbol al nostalgiei nescrise) sunt nu doar transparențe spre o lume pierdută, ci chiar un mod epifanic al acesteia. O lume pestriță și extrem de vie răsare de sub fresca de anunțuri....”
În cadrul lansării de la Cernăuți, care va fi moderată de Vasile Bâcu, președintele Societății „Mihai Eminescu”, despre noua realizare a scriitorului Mircea A. Diaconu vor vorbi ziarista Maria Toaca și istoricul Dragoș Olaru.
Fotografiile de epocă apărute în cadrul noului volum au fost selectate și editate de Anetta Dabija. Un volum mult așteptat pe meleagurile Bucovinei, realizat cu sensibilitate și aplecare asupra vieții acelor vremuri derulate în marea capitală a Bucovinei, „Mica Vienă”, Cernăuți.
Agenția BucPress - www.bucpress.eu
și pe platforma Telegram
////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
MĂCAR IMAGINAR, RECITÂND O POEZIE, AU PĂȘIT ȘI COPIII DIN CERNĂUȚI PE URMELE LUI EMINESCU LA PUTNA
Prezența la Cernăuți, la recenta lansare de carte, a doctorului în istorie Gabriel Cărăbuș, manager al Bibliotecii Bucovinei ”I. G. Sbiera”, mi-a amintit de un moment consemnat în cronica dedicată aniversării a 150 de ani de la Marea Serbare de la Putna. Semnalam cu regret lipsa tinerilor români din nordul Bucovinei, menționând că din cauza restricţiilor de trecere a frontierei, dar şi mai mult a conjuncturii geopolitice, tinerii români din Cernăuţi (elevi din clasele superioare şi studenţi) n-au avut posibilitatea să participe la Serbare, să se regăsească într-o comuniune cu neamul unit al semenilor lor din România. De fapt, mi se pare că lipsa unui lider care să-i fi organizat şi mobilizat la un pelerinaj este cauza principală a absenţei lor. Totuşi, s-a făcut simţită şi prezenţa suflului românesc al tinereţii din nordul Bucovinei datorită lăudabilei iniţiative a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” de a organizat un concurs-recital de poezie pentru elevii din regiunea Cernăuţi, desfăşurat sub egida Consiliului Judeţean Suceava, în parteneriat cu Societatea Scriitorilor Bucovineni şi Societatea Scriitorilor Români din Cernăuţi. Proiectul a urmărit marcarea împlinirii a 150 de ani de la „Serbarea de la Putna”, oferind elevilor de etnie română din regiunea Cernăuţi posibilitatea de a-şi exprima dragostea pentru limba română şi valorile culturale ale neamului, liantul care i-a unit inclusiv pe participanţii din urmă cu 150 de ani de la Marea Serbare de la Sfânta Mănăstire Putna. Elevii au recitat câte un poem sau un fragment de poem şi s-au înregistrat, clipul fiind trimis spre jurizare la adresa de e-mail a bibliotecii. Măcar cu atât s-a voit şi s-a reuşit unirea spirituală a Bucovinei, precum şi marcarea unui moment important din istoria noastră comună, întru conştientizarea şi înţelegerea că suntem cu toţii ai lui Ştefan strănepoţi. Prin urmare, s-a dorit stimularea creativităţii elevilor, precum şi descoperirea unor talente autentice.
Lansarea cărții scriitorului Mircea Diaconu la Cernăuți a fost pentru dl Gabriel Cărăbuș și un prilej de a înmâna premiile acordate de Biblioteca ”I.G. Sbiera” învingătorilor concursului. Printre premianți s-au aflat trei elevi de la Liceul ”Alexandru cel Bun” – Daniela Struț, Daniela Zâgrea și Constantin Costaș. Sunt momente ce vor rămâne în memoria tinerilor participanţi, indiferent menţiunile luate sau ratate. Şi poate vor povesti peste ani copiilor şi nepoţilor cum au păşit şi ei pe urmele lui Eminescu la Putna, măcar imaginar, recitând o poezie.
Neagoe Carmen, Elena Pintilei и ещё 12
Комментарии: 3
Нравитсяhttps://www.facebook.com/bibliotecabucovinei/posts/1044364829630470
ORAȘ DE NEUITAT ȘI GĂINILE FANII.
Ieri a avut loc prezentarea cărții lui Mircea Diaconu „Cernăuți. Obiecte pierdute”. Cartea constă exclusiv din reclame în presa din Cernăuți a anilor 1920. Ceva ingenios)) Despre subiectul cărții: de la guvernatori, prefecți, oameni de afaceri la hoți de buzunare, gură-căscă care își pierd mănușile, batisele, galoșii și umbrelele; despre fetele fără serviciu cu cunoștințe de trei limbi care își caută un loc de muncă ca menajeră. Cartea se încheie cu anunțul „Ce se pierde în Cernăuți”, care menționează găinile pierdure ale lui Feller Fani din str. Costachi Negruzzi și curcanii negri ai lui Josef Fischler, care locuia pe str. Română nr.42); mai rătăceau și oi din parcul Schiller, capre și gâște de pe la Roșa (lucru semnalat cu atenție de prefectura de poliție), unde, de fapt, în camera cu numărul 12, conform anunțului, se puteau ridica obiectele găsite.
Aceasta este o carte-farsă, deși e bazată 100% pe fapte reale, dar uneori nu există nimic mai elocvent și mai informativ decât o farsă, o glumă.
PS. Mi-a plăcut despre stațiunea Revna, ouă și lapte mereu proaspete, nisip și Prut în cinci minute)) o pensiune solidă, care lucrează din 1914) cinci mese pe zi (doamne, cât se poate mânca) și despre aceea că rudele din Cernăuți pot afla despre cei plucați în acea îndepărtată Revnă prin intermediul unei trăsuri zilnice. M-ași odihni acolo (de fapt o fac uneori).
Комментировать
Поделиться





https://www.facebook.com/doru.ropceanu/posts/6453411508067537










на

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu