Pregătindu-se
să plece la Strasbourg ,
la Consiliul Europei ,
vice-președintele AP a Consiliului Europei și președintele Uniunii
Interegionale ”Comunitatea Românească din Ucraina” (UI CRU) Dr. Ion Popescu în perioada de după alegerile anticipate din
26 octobrie a primit prin e-mail la
adresa UI CRU mai multe întrebări din partea activiștilor și suținătorilor săi din
regiunea Cernăuți revferitor la neparticiparea sa în această campanie
electorală, la care a răspuns cu amabilitate.
După
sistematizarea cuvenită aceste întrebări și răspusuri s-au transformat într-un
adevărat interviu. Considerăm că ar fi corect să-l dăm publicității pentru ai
informa și pe cititorii românofoni din întreaga Ucraină.
Secretariatul executiv al Uniunii Interegionale
”Comunitatea Românească din Ucraina”
- Cum vă simțiți
după plecarea, sperăm că de scurtă durată, din Rada Supremă a Ucrainei?
- De la început doresc să le aduc tuturor oamenilor de bună credință și
susținătorilor noștri din toată perioada activității mele politice sincere
mulțumri din suflet pentru ajutorul moral și suținerea permanentă a pozițieipe
care am demonstrat-o, datorită acestui suport spiritual, și să spun că nici
pentru o clipă nu am uitat cine sunt, cine m-a ales și interesele cui trebuie
să le apăr – așa am făcut-o în perioada primilor legislaturi (1994-2002), când
eram ”revoluționar liber” (adică șomer politic) și mă ocupam de cercetări
științifice, când am revenit în Rada Supremă și în Consiliul Europei
(2006-2014), și de acum înainte, când, pentru o perioadă oarecare, voi lipsi temporar
din Parlamentul Ucrainei. De aceea mă simt fizic relativ sănătos, din punct de
vedere moral liniștit și, în ciuda realităților geopolitice, calm.
- Și
totuși cum explicați nepartciparea Dvs în aceste alegeri. Or, sondajele vă
ofereau șanse destul de mari?
- Deoarce campania
electorală din anul acesta a fost scurtă - comisia electorală centrală nu ținut
cont de schimbările făcute încă anul trecut la legea electorală în ceea ce
privește includerea a întregului areal de locuire compactă a minorităților
naționale într-un singur colegiu electoral, ci doar a întărit formal limitele
colegiilor în varianta alegerilor din 2012, încălcând, în acest fel, atât legea
în vigoare, cât și p.15.3 a rezoluției Consiliului Europei 1862 din 2012,
ignorând cerințele românilor din Bucovina și a ungurilor din Transcarpatiea. Și
doar bulgarii din regiunea Odessa au fost incluși într-un singur colegiu
majoritar bulgarofon cu centru la
Bolgrad , unde a candidat ca independent și a câștigat scrutinul
liderul bulgarilor din Ucraina Anton Kisse (acest lucru se datoreaza faptului
că în 2012 colegiul respectiv avea aceeași componență).
Ungurii au fost
divizați în mai multe colegii, iar românii din regiunea Cernăuți au fost
incluși în trei circumscripții diferite. Cei 37 mii de români din raionul
Storojineț au fost alipiți de raioanele ucrainene Chițmani, Vijnița și Putila –
fară nici o șansă pentru un candidat cu program ce ține cont de doleanțele
noastre naționale.
La cei din colegiul
203 din raioanele Herța, Hliboca și Noua Sulița în locul satelor românești din
raionul Storojineț de pe Valea Siretului au fost alipite satele mari ucrainene
din apropierea Cernăuților și 6 sectoare din suburbia ucrainofonă Sadagura,
lăsând pe cei peste 10.000 de românii din suburbiile Horecea și Roșa în
colegiul orașului Cernăuți (cu toate că aceste suburbii se mărginesc cu
colegiul 203).
În așa fel, în
cazul, când în colegiul respectiv(203 – n.n)
candidau mai mult de 2 românofoni - șanse de a câștiga avea doar acel care își
asigura și susținerea alegătorilor ucrainofoni (în mare majoritate a lor cu
opțiuni naționaliste) și fără șanse în conjunctura actuală pentru un
candidat, ce pune pe primul loc
susținerea Credinței strămoșești, Limbii materne și Neamului. De altfel, nici
unul din candidații românofoni din colegiul 203 în programele lor electorale nu
au accentuat aceste lucruri.
Ținând cont de
aceste lucruri, s-a încercat negocieri în sistemul proporțional cu forțele
politice care aveau șanse reale de a trece pragul electoral, pentru că cu cei
care nu aveau șanse să ajungă în parlament nici nu se merita de negociat pentru
a nu irosi înzădar forțele și resursele.
Conjunctura poltică
actuală, în comparație cu anii precedenți, ne arăta că șanse reale aveau doar partidele
de dreapta (practica a confirmat
veridicitatea acestei teze - cinci din cele șase formațiuni ce au trecut în
Rada Supremă sunt de orientare de dreapta – n.n.), care nici nu acceptau în
programele lor electorale fixarea clară a doleanțelor noastre, iar Blocul de
opoziție, s-a bazat doar pe electoratul din sud-estul Ucrainei, având o
orientare mai mult rusofonă (în comparație cu Partidul Regiunilor absent în
această campanie electorală, dar care a acordat în campaniile din 2006, 2007,
2012 o atenție deosebită la nuvel de program atât integrării europene, cât și
drepturilor minorităților, mai ales lingvistice, - lucru ce a permis atunci Comunității
să negocieze și să obțină ca Organizație mai multe lucruri importante –
susținerea sistemului de învățământ național, alocări a unor resurse bănești
pentru construcția școlilor românești din Mahala, Crasna, Iordănești, a
grădinițelor din Stănești și Oprișeni, ridicarea statutului punctelor de
trecere a frontierii cu România din Probotești, Crasna și Rusca de la ”punct cu
trecere simplificată” la ”puncte de trecere cu statut internațional”,
accelerarea soluționării problemei ”micului trafic de frontieră pentru întreaga
zonă românofonă din Ucraina” ș.m.a.
Din păcate, de data
aceasta nici nu s-a putut negocia.
Personal aveam
șanse reale să ajung în Parlament și pentru a șasea oară, însă renunțând la
pozițiile Comunității, acomodându-mă cu conjunctura politică. Lucru, pe care nu
am putut să-l fac.
După consultările
cu membrii Secretariatului executiv al UI CRU, analizarea situației reale, a
resurselor existente am luat decizia conștientă de nu participa la aceste
alegeri ca reprezentant al Comunității, mai ales că noul Parlament nu va avea
șanse de a supraviețui toată cadența.
Iar toată energia
am hotărât să o îndreptăm în direcția alegerilor locale din toamna anului 2015,
care se vor petrece imediat după adoptatrea reformei administrative, după
implementarea căreea, c marea majoritate a problemelor noastre vor putea fi
soluționate la nivel local. De aceea toate evorturile și resursele umane vor fi
îndreptate la alegerile locale, și, în caz de câștig, vom intra din nou în
procesul de negocieri privind participarea noastră în alegerile parlamentare
din legislatura următoare de pe poziții comunitare.
Până atunci ne vom
ocupa de crearea bazei teoretice și de acumularea resurselor umane și
material-financiare, fără care participarea la alegeri nu poate fi eficientă.
- Cineva
zice că ați dispărut din regiune...
- Poate mai puțin
stau prin oraș, dar nu demult am fost la sfințirea bisericii renovate din
Corceși, am avut o audiență la
Hliboca , am participat la niște manifestări la Ap șa din regiunea
Transcarpatică... Cine nu vrea – nu observă!
- Dle Popescu, în ultimul timp unii încearcă să scornească tot felul de
minciuni. La începutul anului - că ați aderat la partidul ”Udar”, apoi că veți
participa la alegeri pe lista lui Poroșenco, acum, chipurilre, că ați fugit cu
familia în America și multe altele. Cum ați răspunde la aceste insinuări?
- Nici nevasta, nici fetița nu au fost niciodată în America, iar eu ultima
oară am fost în Statele Unite încă în martie 2001.
Dar de fapt, nici
nu trebuie să răspund, pentru că sunt niște neadevăruri.
L-aș paravraza doar
pe Nicolae Titulescu: ”există oameni cu care nu se discută și unele probleme
despre care nici nu se vorbește”.
Oricum, un câine
mort pe malul șanțului nu e atins de nimeni!
Un proverb înțelept
ne îndemnă: ”câinii latră – caravana trece!”.
S-ar putea opri și, luând un ciomag, să alungăm dulăii, dar am pierde în
zădar timpul, mai ales acum, când e atât de prețios. Nu merită!
- Se știe că aveți relații personale foatre bune cu dl Petro Poroșenco, noul
Președinte al Ucrainei. Ați avut vre-o discuție cu Președintele țării privind
viitorul Dumneavoastră politic?
-
- Da, ne cunoaștem încă din 1998.
Și indiferent cum
decurgea viața noastră politică personală – ne apropia sau ne îndepărta, eram
în opoziție sau la putere - relațiile omenești întotdeauna au fost pe prim
plan. Însă niciodată niciunul dintre noi nu a profitat de acest lucru.
Referitor la
viitorul politic - voi contribui, în măsura posibilităților mele, la integrarea
reală a Ucrainei în structurile europene. Și principalul, în ciuda conjuncturii
actuale, voi contribui la implementarea adevăratelor norme europene în
realitatea ucraineană, neaceptând extremismul sau conformismul. Așa cum am
făcut-o și anterior.
Dar am nevoie de ”un
mic răgaz” – pentru a-mi întări baza teoretică și a-mi recupera forțele fizice.
Dar în scurt timp, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, după o mică reabilitatre, voi fi
din nou în formă!
- Neparticiparea Dumneavoastră la alegerile anticipate și acest ”răgaz” ar
însemna încheerea activității politice?
- Nu voi pleca din activitatea politică definitiv - oricum, până luni, 26
ianuarie 2015, voi continua să îndeplinesc funcțiile de vice-președinte al
Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. În acea zi dimineața, la orele 08.00,
voi participa pentru ultima oară în această legislatură la ședința Biroului AP
a Cosiliului Europei, iar după deschiderea sesiunii ordinare a APCE la orele
11.00 imi voi depune manatul.
Voi rămâne, însă,
în incinta Consiliului Europei pănă la sfârșitul sesiunii respective pentru a
ajuta noua conducere a delegației Ucrainei să se acomodeze cu activitatea
organelor acestui forum european.
Apoi voi depune
actele pentru a obține o bursă de cercetare pentru a duce la bun sfârșit
volumul II al cercetării științifice, începute încă în anul 2005, care a fost
întreruptă de activitatea mea parlamentară în anii 2006-2014.
Sper, că pauza în activitatea
mea parlamentară, cât de scurtă sau lungă ar fi ea, să pună baza unei noi
lucrări fundamentale – așa cum am procedat în pauza din anii 2002-2006, când
împreună cu Dr. Constantin Ungureanu am pus bazele studiului academic
"Românii din Ucraina: între trecut și viitor" (Ediția 3, 2010, 572
pag.). Oricum, voi face ceva pentru interesele noastre comune în viitor.
Paralel, după cum
am mai spus-o, voi contribui și la integrarea reală a Ucrainei în structurile
europene – lucru căruia i-am consacrat aproape toată viața mea
politico-diplomatică, începând de la aderarea Ucrainei la Consiliul Europei
în anul 1995 până în prezent, când Ucraina, în sfârșit, a retificat Acordul de
asociere cu Uniunea Europeană.
Voi colabora și cu
Centrul Independent Bucovinean de Cercetări Actuale și, desigur, voi activa în
cadrul UI CRU.
Iar când situația socio-politică
din Ucraina va permite acest lucru – voi reveni, desigur, și la activitatea
parlamentară. Dar deja cu noi forțe și cu o nouă experiență de viață.
-
Anul 2014 este un an rău în
viața Dumneavostră?
-
Nu există ani răi! A fost unul de încercare.
S-au împlinit 7 ani
de când parinții mei la o distanță de 70 de zile unul de altul au plecat în
lumea celor drepți, 10 ani de când prima
dată am devenit șomer din motive politice.
Dar au fost și
jubileuri frumoase – în aprilie, cu voia Bunului Dumnezeu, am împlinit 50 de
ani, în iulie – 30 de ani de la casatorie, în septembrie – 25 de ani de
activitate științifică, în martie – 20 de ani de activitate politică.
De fapt, a fost un
an-lecție. O lecție a vieții. Iar fiecare lecție trebuie accepatată și
însușită. Doar așa putem avea speranță într-un viitor mai bun!
- Cât ați fost deputat, glasul Dumnevoastră a răsunat în
parlament permanent și deseori a fost și auzit – ați stopat închiderea
emisiunilor de radio în limba română, ați cerut întroducerea micului trafic de
frontieră între Ucraina și România, ați insistat la redeschiderea punctelor de
frontieră la Probote ști,
Crasna și Rusca, când a fost cazul, v-ați ridicat în apărarea limbii materne, a
credinței strămoșești și mănăstirii din Bănceni ș.m.a. Cum credeți care va fi
poziția și cum va apăra drepturile românilor unicul deputat român din noul
parlament, dl Grigore Timiș din Kupka?
- Ași scrie – Cupca, așa cum e corect românește, și nu
în engleză cum au acceptat să fie scris la întrarea în sat cei ce au venit anul
acesta la puterea raională din Hliboca împreună cu dl Grigore.
Dar pentru a
răspunde corect și imparțial la această întrebare ar trebuie să ținem cont de câțiva
factori obiectivi. Ei nu sunt nici buni, nici răi – sunt așa cum sunt. Dar trebuie
știuți.
Dl Timiș a fost ales într-o circumscripție cu populație
românească însemnată, însă, din păcate pentru el, câștigul lui s-a datorat nu
majorității alegătorilor români, ci, în mare măsură, alegătorilor ucrainofoni.
Raioanele cu populație absolut majoritară românofonă (Herța și Noua Sulița) el
le-a pierdut. În schimb, a câștigat partea ucrainofonă din raionul Storojineț,
partea ucraineană din raionul Sadagura din orașul Cernăuți, a câștigat
majoritatea absolută a satelor ucrainene din raioanele Hliboca și Noua Sulița,
și numai în satele curat romanești de pe Valea Siretului a raionului Hliboca (la
baștina sa) a avut câștig de cauză, însă a pierdut în satele românești din
același raion Hliboca – Voloca, Grușăuți, Stănești, Tereblecea. Și dacă luăm în
considerație faptul că partea românească a raionului Storojineț cu 37.000 de
români a fost inclusă în altă circumscripție – atunci nu se poate afirma că dl Grigore
a primit mandatul majorității alegătorilor românofoni.
Și acest lucru are lămuriri obiective - campania
electorală a avut mai mult un caracter tehnologic, decât ideologic. S-a ținut
cont doar de conjuctură. De exemplu, în raionul Hliboca în ziarul raional în
varianta românească au fost publicate unele matereiale cu mici accente
românofile, însă în varianta ucraineană au fost puse cu totul alte accente, iar
pe un placat a apărut chiar informația ca dl Timiș este ucrainean ca și în
cazul tatarului Dgemilev – pentru că campania
electorală din acest an a partidului lor, care după jocțiunea cu partidul
”Udar” s-a reorientat spre dreapta, a fost elaborată prin prisma intereselor
națiunii titulare.
Pentru comparație amintim că în anii precedenți, când UI
”Comunitatea Românească din Ucraina” și candidații ei participau oficial la
alegeri de diferite nivele, în toate campaniile electorale se mergea pe
ideologie, se negocia înainte de alegeri, punând în prim plan interesele
naționale, apărarea limbii materne, credinței strămoșești, iar materialele și
accentele electorale erau aceleași atât în varianta românească, cât și în acea
ucraineană.
De data aceasta Programul electoral al noului deputat a
fost elaborat fară a se ține cont de doleanțele etno-naționale ale românilor,
ci doar de linia partidului care l-a înaintat în calitate de candidat.
Mai mult decât atât, în parlament va intra încă un
deputat cu rădăcini românofone – dl Pavel Ungurean de pe lista Premierului
Iațeniuk, care a mai fost în Parlament, dar care întotdeauna a făcut doar jocul
partidului său. De aceea nu putem vorbi de ”unicul deputat român”.
Care va fi poziția reală și cum va vota în viitor – o să
vedem pe parcurs. Va putea să impună partudului poziția comunității românești sau
va încerca să înfluențeze comunitatea în interesele partidului său?
Dar în competițiile electorale, în care participă și
reprezentanții unor minorități etnice autohtone, există o lege etnopolitică - cei
ce au mers cu partidele fără a negocia înainte de alegeri ceva pentru Neam,
chiar dacă câștigă, vor face jocul formațiunilor politice devenind ”robii
partidelor” ce le-au finanțat campania, chiar dacă ne vorbesc limba, ei vor fi
nevoiți să se supună disciplinei de partid (pentru că nu au negociat public
poziții naționale) și atunci vor vota în detrimentul Neamului când o va cere
partidul, iar partidele de dreapta încetul cu încetul vor leza drepturile
minorităților etnice - aceasta ne demonstrează practica existentă în Ucraina în
ultimii 20 de ani.
Oricum, personal îi doresc noului deputat să fie mai
aproape de Neam, pentru că partidul poate fi schimbat (dl Timiș a făcut parte din formațiunile domnilor Iușcenko, Tighipko,
Klîciko, acum e în partidul Președinlui P.Poroșenco – n.n.).
Oricum istoria se va scrie ceva mai târziu - doar atunci
se vor pune accentele și vor fi trase concluziile!
- Credeți că există pericolul ca interesele noastre, ale
românilor din Ucraina, să fie ignorate?
- Deocamdată, nu pot afirma nimic. Dar avem unele
presimțirii de îngrijorare.
Chiar de la început, cu mult înainte de a depune
jurământul, în loc să-și indrepte eforturile în direcția depășirii crizei
social-politice și economice din țară, care se agravează cu fiecare oră, noii
aleși au început să discute poblemele minore, de exemplu, schimbarea de urgență
a sistemului electoral mixt în sistemul proporțional curat, renunțând la
elementul de colegiu majoritar. Parcă deja se cunoaște faptul că în viitorul
apropiat vor avea loc noi alegeri parlamentare anticipate, și deoarece oamenii
sunt mai aproape de deputații ”majoritari” (de la care se cer direct poziții și
atitudini clare) se încearcă să se elemineze elementul relativ ”independent”,
pentru a îndepărta alegătorii de influențarea directă în procesul de pregătire
și adoptare a legilor, concentrând acest drept doar în mâinile liderilor de
partid.
Cum va proceda un deputat ce
aparține unei minorități, chiar dacă e membru de partid? Ar trebuisă lupte
pentru a menține sistemul mixt și să ceară ca la următoarele alegeri să fie
respectată legea în vigoare (care la 26 octombrie a.c. a fost ignorată!),
incluzând toate localitățile românești într-un singur colegiu electoral -
pentru a da șanse candidaților ce vin cu programe electorale clare în
susținerea drepturilor românilor autohtoni, nu să-i susțină pe adepții
sistemului autoritar, care încerca să repună în joc sistemul proporțional de
alegeri, dar fără a asigura pentru minoritățile etnici tradiționale locuri
garantate în parlament. Or, dreptul la reprezentanța parlamentară garantată
este unul dintre cele mai importante drepturi în domeniul protecției
minorităților naționale (alături de drepturile la folosirea oficială a limbii
materne în educație și învățământ, în domeniul mass-media și culturii, în
administrație și domeniul justiției etc.). Sistemul curat proporțional îi
transformă pe deputații de pe listă, dacă aceștea nu sunt principiali, în niște
simple marionete și ”robi politici” în jocurile politice ale liderilor de
partid.
De aceea vom vedea poziția
fiecăruia dintre noii deputați chiar de la bun început, când se va vota noua
lege electorală, noua reformă administrativă, bugetul pentru anul 2015 și m.a
- vor vota ei cu partidul și
coaliția când poziția acestora va intra
în contradicție cu înteresele oamenilor, sau vor avea curajul să spună adevărul
și să aperele interesele oamenilor simpli, inclusiv și dpreturile naționale ale
românilor autohtoni, o parte dintre care i-au ales, crezând în sinceritatea
promisiunilor lor. Oricum, doresc noilor deputați să nu uite unde s-au născut,
unde au fost botezați, și interesele cui trebuie să le apere!
Nu a rămas mult timp pentru a
începe să tragem primile concluzii.
Până atunci ne rezervăm dreptul
de nu comenta, iar noilor aleși - șansa de a demonstra că sunt alături de
oamenii și Neam.
- Și, la sfârșit, ce le-ți dori celor ce întotdeauna
au apreciat activitatea Dvs.?
-
Le doresc, în
primul rând, credință sinceră și statornică în Bunul Dumnezeu, pentru ca Domnul
Nostru Isus Hristos și Maica Domnului să-i aibă în paza lor, dăruindu-le
Sănătate, pentru că dacă vor fi sănătoși vor avea puteri și pentru alte
activități, Bogăție câștigată cinstit, pentru că fiind sănătoși și bogați, vor avea
resurse să-i ajutore și pe alții, și Fericire în familie, pentru că fiind
sănătoși, bogați și fericiți - vor putea aduce bucurii celor dimprejur și
foloase întregului Neam!
Și așa să
ne ajute la toți Bunul Dumnezeu!
////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Sâmbătă, 15 noiembrie 2014, la Apșa-de-Jos
(raionul Teceu, regiunea Transcarpatia), cea mai mare localitatea cu populație
românească din Maramureșul istoric, cu prilejul aniversării a 96 de ani de la
Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a avut loc simpozionul “Maramureșul și Marea
Unire” - manifestare organizată de către Uniunea Românilor din
Transcarpatia “Dacia” (Președinte Ion Botoș) – membru-colectiv al UI “Comunitatea
Românească din Ucraina”.
Au adus mesaje de salut și au vorbit despre evenimentul istoric preşedintele
Uniunii Interregionale “Comunitatea Românească din Ucraina”, vecepreședinte la AP a Consiliului Europei, Dr. Ion Popescu, Ministru-Consilier
Ionel Ivan de la Consulatul General al României din Cernăuţi, lect. univ.
dr. Ilie Gherheş (Baia Mare), acad. Vasile Tărâţanu (Cernăuţi), directorul
Muzeului Maramureşului din Sighet, prof. Gheorghe Todinca, editorul Tiberiu
Morar din Oradea, Ion M. Botoş,
preşedintele Uniunii Regionale ”Dacia” a Românilor din Transcarpatia și alții.
Participanții au vizitat expoziția
foto-documentară și au vizionat programul artistic pregătit de către copiii de la
Şcoala de Artă din localitate, la care s-au alăturat cu un buchet de cântece și
doine mai vechi cântărețul din Cernăuți Gheorghe Puiu și doamnele din
ansamblul ”Fetele din Bucovina”.
În aceași zi, de 15 noiembrie, a
avut loc și ședința Secretariatului executiv al Uniunii Interregionale “
Comunitatea Românească din Ucraina” în cadrul căreea s-a discutat:
·
Pregătirea Congresului al III al UI CRU (2015);
·
Desemnarea reprezentanților UI CRU la Congresul
Românilor de Pretutindeni.
S-a luat decizia:
1)
- de a invita
organizațiile membri-colectivi ai UI CRU să înceapă pregătirile privind organizarea
Congresului III al UI CRU în toamna anului 2015;
- de a confirma (s-au reconfirma)
reprezentanții din partea organizațiilor respective în componența Consiliului
Național al UI CRU cu mandat de delegat la Congresul al III al UI CRU (ân
conformitate cu statutul și Regulamentul intern fiecare membru-colectiv va avea
câte 1 reprezentant în Consilul Național și cu drept de vot hotărâtor la
Congres). Procesele verbale vor fi prezentate la Secretariatul executiv al UI CRU
până în luna august 2015.
2) - s-a hotărât desemnarea a 3 reprezentanți
din partea UI CRU în calitatate de delegați la Congresul Românilor de
Pretutindeni cu delegarea acestora în
componența comitetului organizatoric al Congresului, și anume: dl. Tarâțeanu
Vasile, președintele Senatului UI CRU, Președinte al Fundației de binefacere
”Casa Limbii Române”; dna Aurica Bojescu, președintele secretariatului executiv
UI CRU, Președinte executive al Centrului Bucovinean Independent de Cercetări
Actuale; dl. Ion Botoș, Președinte al Uniunii
Regionale ”Dacia” a Românilor din Transcarpatia.
Duminică, 16 noiembrie după
vizitarea muzeului etnografic din localitate, delegațiile oficiale s-au deplasat
la Apșa-de-Mijloc (raionul Rahău) pentru al comemora și depune flori la
mormântul lui Mihai Dan (”Omul lui
Dumnezeu”), delegatul românilor din
dreapta Tisei la Congresul de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
Secretariatul executiv al UI CRU
FOTO DE GHEORGHE PETRILA
Spre "rusinea" mea,nu am stiut de Mihai Dan (”Omul lui Dumnezeu”), delegatul românilor din dreapta Tisei la Congresul de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.Este mare lucru ca acesti reprezentanti ai neamului romanesc sa fie comemorati cu ocazia unor evenimente.Stirile din Bucovina,imi imbogateste bagajul de cunostinte istorice ,pe care nu am putut sa-l obtin din cartile de istorie la care am avut acces.Va multumes mult.
RăspundețiȘtergereCU PLĂCERE! NICOLAE HAUCA. CERNĂUŢI UCRAINA
Ștergere